Gazeta Basarabiei – Anul VII, Nr. 3, 1-31 mai 2015

Diaspora din Sacramento şi San Francisco, SUA

de Aurica Andronic-Kirkwood 

Diaspora din Sacramento1În una din vizitele mele la baştină, m-am întâlnit cu o colegă de faculaltate, Lena, care mi-a zis: „Dragă, din pozele tale, pe care le urmăresc, una conclud: sunteţi mai moldoveni şi mai patrioţi decât moldovenii de aici!” Am răspuns atunci: „Sunt sigură că inima de om iubitor de ţară vibrează puternic oriunde. Dar, totuşi, am înţeles că depărtarea intensifică sentimentul de iubire de ţară. Voi aveţi norocul să vă adunaţi cu cei dragi când doriţi şi cum doriţi. Majoritatea rudelor noastre sunt departe. Am învăţat să facem relaţii puternice cu moldovenii de pe loc şi să aducem Moldova acolo unde suntem.”

Probabil că apreciem mult mai mult ceea ce ne este drag sufletului atunci când pierdem. De multe ori, atunci când duci lipsa a ceea la ce ţii mult, îi înţelegi adevărata valoare. Sunt de acord: baştina şi mama sunt şi trebuie să fie sfinte oriunde ai fi. Dar eu, abia aflându-mă departe de ele, le-am înţeles şi le-am pătruns în miezul esenţei.

Tot mai des mă compar cu somonii. Avem la cinci minute de noi o crescătorie de peşti roşii. Toamna, când e momentul de depunere a icrelor, toţi somonii care ajung la vârsta maturităţii fac peste o jumătate de mie de kilometri ca să vină acolo unde au fost concepuţi. Cunosc şi găsesc locul după miros şi un instinct inexplicabil. Eu nu am simţul mirosului atât de dezvoltat precum îl au somonii, dar este acolo în Moldova un magnet ce mă atrage oriunde aş fi. Acest magnet sunt oamenii scumpi, locurile natale, obiceiurile şi aerul mioritic pe care nu-l respir atât de adânc nicăieri în lume.

În discuţiile cu cu prietenii şi rudele am înţeles că în Moldova se produc mari schimbări pozitive. Le sesizez şi eu de fiecare dată când revin acasă. Îmbucurător e faptul că moldovenii încearcă să arate ceea ce au frumos şi altora. Poate că majoritatea din ei au văzut multe lucruri frumoase peste hotare şi cred că şi în Moldova sunt locuri unice demne de a fi arătate lumii. Turismul ia amploare şi se revalorifică ceea ce a fost dat uitării. Festivalurile le compar cu florile care ne fac viaţa spirituală mai bogată. Am asistat la multe festivaluri în Moldova, dar mă bucur că le putem face şi în SUA.

[Citește mai departe…]

OLGA COPTU – Candidat la funcția de Primar al Orașului Cimișlia

Interviu 

olga-coptu2Șef Direcția Relații Internaționale, Integrare Europeană și Diaspora

Biroul Relații Interetnice al Guvernului RM

Președinte, fondator, manager de proiecte Asociația Obștească „FAMILII MIGRANTE”

Profesor Discipline predate: Istorie și educație civică Liceul „Mihai Eminescu” din Chișinău

Licențiată în Științe Politice și Relații Internaționale

Licențiată în Istorie

OBIECTIVELE sale pentru Cimișlia sunt:

Un oraș curat şi modern

Îmbunătățirea calității vieții cimișlienilor, în toate aspectele ei

PROGRAMUL său

  1. Crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea mediului de afaceri
  2. Asistență socială și protecția familiei
  3. Siguranţa publică
  4. Oprirea dezvoltării haotice a orașului, amenajarea inteligentă a orașului

5.Transparenţă în activitate și implicarea cetățenilor în administrarea orașului

  1. Crearea spațiilor de agrement, în care oamenii ar putea să comunice și să-şi petreacă timpul liber,astfel interacționând cu orașul în sine
  2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii în oraș

Interviu

  1. Cum intenționați să rezolvați problema inexistenței unei piețe agro-alimentară?

Piaţa agro-alimentară în Cimișlia există numai la nivel de proiect. Situl primăriei ne informeză că „pentru stimularea şi organizarea agriculturii în regiune s-a fondat întreprinderea municipală Piaţa agro-alimentară din Cimişlia cu o suprafaţă de teren de 2,637 ha, localizată în zona centrală a oraşului Cimişia”. Acesta, conform proiectului, urma să asigure condiţiile necesare pentru colectarea, prelucrarea şi realizarea produselor agricole. Suma alocată din bugetul de stat este de 1mln lei. Din păcate în R. Moldova multe lucruri bune, sunt realizate prost. Am vizitat suprafața de teren unde urmează să fie această piață și am constatat că accesul către acest teren este foarte îngust, iar accesul către o piață presupune investiții, export și transport de mare tonaj care ar asigura logistica cel puțin pentru zona noastră. Presupun că vom rediscuta acest proiect și vom găsi soluții viabile pentru a asigura orășenilor o piață agricolă de perspectivă.

[Citește mai departe…]

Coletul nostru, cel de toate zilele!

de Dorin Dușciac

 colete2În ultima perioadă noi, migranții stabiliți cu traiul în Europa Occidentală, am constatat că se întâmplă anumite lucruri care au o consecință directă și extrem de negativă asupra transportului de colete în și din Republica Moldova. Din ce în ce mai des, coletele pe care le expediem celor de acasă din țările în care locuim (Italia, Franța, Portugalia etc.) și coletele pe care ni le expediază nouă rudele pur și simplu nu ajung la destinație. Șoferii de microbuze, încercând să explice acest fenomen, dau din umeri și ne povestesc despre impunerea unor restricții de circulație în transportul de colete. Unde?! – întrebăm noi mirați. La vama dintre Republica Moldova și România, de cele mai dese ori – acolo unde aceste colete sunt pur și simplu descărcate de vameși, iar șoferii de microbuze sunt în cel mai bun caz amendați și lăsați să plece în drumul lor, doar cu cei 5-6 pasageri și cu bagajele personale ale acestora. De ce se întâmplă acest lucru?! – nu contenim noi să ne revărsăm mirarea și dezaprobarea în fața acestei realități. Aici, versiunea diferă de la șofer la șofer: unii zic că este un gest gratuit și nepoliticos din partea vameșilor, alții presupun că DNA-ul de la București a ajuns, în sfârșit, și pe la hotarele României. Sunt și din cei care găsesc o explicație „geopolitică” peste tot, chiar și în cazul transportului de colete – noile interdicții sunt, după părerea lor, o urmare a războiului civil din Ucraina, și, la sigur, nu prevestesc nimic bun pentru Republica Moldova…

Adevărul în această situație este, însă, banal și simplu: este vorba (a câta oară !) despre o „simplă” nepăsare și neglijență a autorităților de la Chișinău.

[Citește mai departe…]

 

Andrei Cosoi, moldoveanul care face avocatură în țara în care doar capitala are mai mulți avocați decât întreaga Franță

Interviu realizat de Aliona Purci

Andrei Cosoi2Este deja bine cunoscut faptul că tot mai mulți adolescenți din R. Moldova preferă să-și continue studiile în afara țării. După absolvire, puțini din ei vor să se întoarcă acasă. Salariul necorespunzător, condițiile rele de trai, mentalitatea societății sunt doar câteva din motivele ce țin departe de casă „creierii” care ar putea contribui la dezvoltarea Republicii Moldova.

Unul din ei este și Andrei Cosoi, absolvent al uneia din cele mai vechi și renumite universități din Italia și din lume, Universitatea de Studii din Padova, facultatea de Jurisprudență. Are 29 ani și s-a născut în orașul Călărași. A crescut într-o familie de clasă medie. Părinții au activat ca funcționari publici în administrația locală. În ciuda faptului că amândoi au fost instruiți de sistemul sovietic, ei i-au transmis fiului sentimentul dragostei față de valorile naționale. Conștiința de a fi român-basarabean și de a iubi limba româna, istoria și tradițiile neamului nostru a fost cultivată în sufletul lui de mic copil. Și-a făcut studiile medii la liceul Mihail Sadoveanu din or. Călărași. La vârsta de 12 ani a ales să-și dedice o bună parte din timpul său fotbalului. În același sens a fost și alegerea de a studia la Colegiul Internațional specializat în Fotbal din Chișinău. Aici Andrei a cunoscut pentru prima dată gustul dezamăgirii. Majoritatea profesorilor vedeau în elevi o sursă de profit și nu un patrimoniu uman care trebuie valorizat și cultivat. Cumetrismul și corupția s-a infiltrat și în sport, astfel devenind afacere până și cine și unde să joace. Cu această dezamăgire a rămas în Moldova până la vârsta de 18 ani, când a susținut examenele de bacalaureat, iar mai apoi a luat drumul străinătății.

Aliona Purci: De ce ai decis să-ţi continui studiile peste hotare, şi nu la o instituție din Republica Moldova?

Andrei Cosoi: Toate dezamăgirile precedente din sistem au influențat alegerea unei experiențe internaționale. Generația mea, în general, este una migratoare, deoarece 60% din prietenii cu care am studiat sau am copilărit sunt plecați în diferite țări. Nu am fost o excepție, dar nici nu am luat această decizie condus de mulțime. Nu a fost o alegere deloc ușoară, dar a fost bine gândită și consultată cu ambii părinți.

[Citește mai departe…]

Jos populiștii!

de Dorin Dușciac

ApelDiasporaPeste câteva săptămâni cetățenii Republicii Moldova sunt din nou așteptați la urnele de vot, pentru a-și alege primarii și consilierii de toate nivelele (locali, raionali, municipali). Ca de fiecare dată în cazul alegerilor locale generale din republică, atenția opiniei publice se concentrează asupra celei mai mari unități teritoriale – municipiul Chișinău. Până în momentul scrierii acestor rânduri, în cursa pentru fotoliul de Primar General al municipiului Chișinău, dar și pentru locurile în Consiliul Municipal Chișinău s-au înscris mai mult de 10 concurenți electorali. În aceste condiții, locuitorii capitalei vor avea de unde alege.

În situația creată după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, după nevotarea unui guvern condus de Iurie Leancă (cel care a fost perceput de către o bună parte a opiniei publice drept „candidatul natural” la funcția de Prim-ministru), după imensul scandal legat de dispariția unei sume record din activele câtorva bănci din Republica Moldova și după protestele stradale care s-au succedat, majoritatea partidelor politice se află într-o situație cel puțin delicată. Atât cei care se află astăzi la guvernare în coaliția minoritară PLDM-PD, cât și cei care s-au aflat recent la guvernare sau au susținut în trecutul recent guvernarea (PL, Blocul electoral condus de Iurie Leancă, PCRM) sunt în situația de a încasa reproșuri din toate părțile. Cert este faptul că recentele afaceri dubioase legate de gestiunea defectuoasă a Băncii de Economii au aruncat o umbră de neîncredere asupra partidelor (sau, în general, a forțelor politice) care în anii precedenți figurau în lista celor mai puternice. În mod evident, societatea este în așteptarea unei alternative politice. Necesitatea stringentă a unei alternative pe plan politic nu este doar o percepție, o impresie lăsată de nemulțumirea generală.

[Citește mai departe…]

iProsop – festivalul prosopului tradițional

iProsopInterviu cu Anastasia Badan, manager de proiect iProsop.

De Duminica Mare, se readuc în actualitate horele de odinioară, hramurile și tradițiile vechi. Satul Selemet invită la Festivalul „iProsop”, organizat în premieră pe țară unde vor fi prezentate cele mai frumoase tradiții și rolul prosopului la aceste ceremonii.

Care este scopul evenimentului?

Scopul evenimentului este unul ambițios, care vizează foarte multe aspecte importante pentru societatea noastră. În primul rând, ne propunem să readucem în actualitate tradițiile pierdute de confecționare a prosopului autentic, pe care strămoșii noștri le-au cultivat și păstrat cu sfințenie sute de ani. Patrimoniul cultural pe care l-am moștenit nu poate fi evaluat în bani, pentru că el valorează mult prea mult. Meșterițele de odinioară creau adevărate opere de artă, dedicându-se totalmente procesului de țesere, de aceea este de datoria noastră să apreciem, să valorificăm, să promovăm și, astfel, să readucem în viață tradițiile rurale printr-un eveniment social care trebuie să redea demnitate satului moldovenesc.

iProsop este primul și unicul proiect în Republica Moldova care își propune să scoată în evidență prosopul țesut manual și să reabiliteze imaginea autentică și originală a motivelor ornamentale caracteristice acestei zone. Prin intermediul acestui eveniment ne propunem să dezvoltăm un microbusiness local pentru meșterițele din localitățile rurale și să  promovăm turismul rural.

[Citește mai departe…]

Răsfoiește ziarul în format PDF 

Pagina 1

Gazeta Basarabiei_nr.3_2015 - WEB001

Pagina 2

Gazeta Basarabiei_nr.3_2015 - WEB002

Pagina 3

Gazeta Basarabiei_nr.3_2015 - WEB003

Pagina 4

Gazeta Basarabiei_nr.3_2015 - WEB004

Pagina 5

Gazeta Basarabiei_nr.3_2015 - WEB005

Pagina 6

Gazeta Basarabiei_nr.3_2015 - WEB006

Pagina 7

Gazeta Basarabiei_nr.3_2015 - WEB007

Pagina 8

Gazeta Basarabiei_nr.3_2015 - WEB008

'+
1
'+
2 - 3
4 - 5
6 - 7
8 - 9
10 - 11
12 - 13
13 - 14
[x]