EDITORIAL

Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019: o schiță de portret-robot al viitorilor deputați

Se apropie cu pași foarte repezi alegerile parlamentare, care vor avea loc pe data de 24 februarie 2019. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova ca stat independent, aceste alegeri parlamentare se vor desfășura în baza sistemului electoral mixt: 50 din cei 101 de deputați vor fi aleși în baza votului pentru listele prezentate de către concurenții electorali (așa cum a fost până acum), iar alți 51 de deputați vor fi aleși în tot atâtea circumscripții uninominale.

Nu vom intra acum în detaliile dezbaterii despre utilitatea, necesitatea și oportunitatea introducerii sistemului electoral mixt. Spațiul public abundă în luări de poziții pe marginea acestui subiect, persoanele interesate vor găsi un arsenal foarte vast de argumente pro și contra sistemului electoral mixt, argumente care au fost formulate de către experți, lideri politici, formatori de opinie, reprezentanți ai societății civile, oameni simpli etc. pe parcursul ultimului an și jumătate. Bun sau rău, adecvat sau inadecvat, legitim sau nu prea – timpul ne va arăta care vor fi consecințele introducerii acestui sistem electoral. Cert este că, la 24 februarie, alegătorii care vor participa la alegerile parlamentare vor primi două buletine de vot (în mod intenționat, nu ne vom referi aici la referendumul consultativ care va avea loc la aceeași dată).

Pe unul din cele două buletine de vot de alegeri parlamentare, alegătorii vor trebui să aplice ștampila în dreptul candidatului (înaintat de unul din partidele politice sau de vreun bloc electoral, sau independent) pe care îl va considera cel mai apt să reprezinte respectiva circumscripție electorală în viitorul Legislativ. În mod evident, la baza opțiunii pe care o va face fiecare alegător în privința candidatului votat pe circumscripție se vor afla o serie de criterii „clasice”, pe care alegătorul le aplică mereu în astfel de situații. Ne referim aici, spre exemplu, la orientarea geo-politică a candidatului, la opțiunea sa doctrinară, la notorietatea respectivei persoane.

Totodată, la criteriile enumerate mai sus, se vor adăuga și altele noi, inerente calității de candidat pe o anumită circumscripție și inedite în contextul procesului electoral din Republica Moldova. Existența circumscripțiilor arondate pe criteriul teritorial presupune, cel puțin la modul teoretic, și o legătură solidă între candidații respectivi și teritoriul pe care aceștia râvnesc să-l reprezinte în forul legislativ suprem al republicii. Viitorul deputat care va reprezenta una sau alta dintre cele 51 de circumscripții va fi, în mod normal, o persoană care cunoaște foarte bine problemele localnicilor, care știe care sunt necesitățile lor cele mai stringente și care poate să propună soluțiile cele mai adecvate (adică realiste, fezabile în condițiile noastre actuale) pentru soluționarea problemelor stringente. În mod aproape evident, de aici decurge și concluzia: viitorii deputați aleși în circumscipții vor fi „oameni din partea locului”, având în vedere faptul că o cunoaștere temeinică a unui teritoriu și a populației sale nu poate fi improvizată. O astfel de expertiză prețioasă poate fi obținută doar ca urmare a unui îndelungat și minuțios proces de observare, studiere și înțelegere a respectivului teritoriu. Iar notorietatea pe plan local, atât de necesară candidaților în circumscripții, se poate obține ca urmare a unei implicări constante și de lungă durată în viața comunităților respective. Doar în astfel de condiții este posibilă elaborarea de către un candidat cu șanse reale de victorie a unui program electoral – a acelei liste de propuneri pe care respectivul o formulează și o propune în calitate de ofertă electorală alegătorilor săi.

Ar mai exista încă un criteriu fundamental, care ar trebui să orienteze opțiunea de vot a alegătorilor: ne referim la capacitatea fiecărui candidat de a transpune în viața reală propriul său program, odată ce a ajuns în Parlament. Un program electoral trebuie să fie nu doar realist, dar purtătorul acestui set de propuneri trebuie să inspire alegătorilor încrederea în faptul, că anume el/ea va fi capabil(ă) să promoveze în legislativ punerea sa în practică. Altfel, fără sprijin real în forul legislativ și în viitorul Guvern, cel mai frumos program electoral se va dovedi complet inutil și va conduce la decepționarea votanților.

Așadar, avem mai sus o scurtă expunere a principalelor criterii care ar trebui să ghideze un alegător în exercițiul inedit al votării pe circumscripții uninominale, la 24 februarie a.c. Este o schiță de portret-robot al unui viitor deputat, dacă doriți. Asta dacă rațiunea politică, bunul-simț și capacitatea de a reflecta în mod obiectiv vor ocupa un loc primordial în modul de abordare și de acțiune al electoratului nostru. Oricum, riscurile cu care ne vom confrunta sunt aceleași ca și la fiecare alegeri parlamentare din ultimele aproape trei decenii. Bârfele și atacurile la persoană ar putea lua locul dezbaterilor pe programme electorale, iar considerentele legate de calitățile „personale” ale candidaților ar putea lesne înlocui pe cele legate de capacitatea propriu-zisă a unui sau altui candidat de a-și implementa propriul program. Așa sau altfel, aceste alegeri parlamentare ar trebui să scoată în prim plan persoane care au legături solide cu comunitățile locale din Republica Moldova, oameni din teritoriu. De capacitatea viitorilor deputați de a promova soluții eficiente pentru dezvoltarea teritoriilor pe care le vor reprezenta depinde eficiența întregului proces de guvernare. Alegerile din 24 februarie 2019 vor deschide un nou capitol, încă necunoscut, dar cu un potențial care merită a fi explorat.

Dorin Dușciac

Paris, Franța

'+
1
'+
2 - 3
4 - 5
6 - 7
8 - 9
10 - 11
12 - 13
13 - 14
[x]