EDITORIAL

Electorala 2018. O avanpremieră.

Ultimele trei luni ale anului 2017, aflate la distanță de un an de la viitoarele alegeri parlamentare, marchează perioada în care se fac cele mai importante aranjamente pe scena politică a Republicii Moldova. Forțele politice care vor concura în toamna anului viitor pentru locuri în viitorul Parlament își pun la punct strategiile electorale, din care vor rezulta, în viitorul apropiat, importante mișcări. Regrupări de forțe caracterizate prin formarea unor alianțe, clarificarea pozițiilor în anumite probleme de importanță majoră, emergența și poziționarea ierarhică a liderilor care se vor plasa în 2018 pe primele locuri în listele electorale sau care își vor prezenta candidatura în cele mai importante circumscripții uninominale – toate acestea vor structura evoluția mediului politic de la noi în următoarele luni, spre deliciul comentatorilor politici.

Primele mișcări menite să re-configureze pozițiile (actuale, dar mai ales viitoare) au început deja să se manifeste pe eșichierul de dreapta și de centru-dreapta. În ordine cronologică, tonul a fost dat chiar în vara anului curent prin venirea fostului președinte al României, Traian Băsescu, în fruntea Partidului Unității Naționale (rezultat din fuziunea sprijinitorilor lui Anatol Șalaru cu Partidul DREAPTA, condus de Ana Guțu). Acest eveniment are o dublă importanță pe scena politică de la noi prin suflul de noutate pe care îl aduce în spațiul nostru politic: este pentru prima dată când un lider politic de calibru european se implică în politica din Republica Moldova și este pentru prima dată când o alianță a tuturor forțelor unioniste devine posibilă, prin exemplu, și asta în pofida contradicțiilor de ieri dintre liderii unioniști. Cu certitudine, intrarea lui Băsescu în politica de la Chișinău semnifică debutul unei noi perioade în evoluția dreptei naționale pro-românești și unioniste.

O altă evoluție importantă pe eșichierul de centru-dreapta este concluderea unei „alianțe de principiu” de către cele două forțe importante care s-au manifestat în ultimii doi ani: Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, și Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr”, condus de Andrei Năstase. PPDA a propus, și PAS a acceptat, ca în alegerile din 2018 cele două partide să propună liste comune de candidați. Este un pas important pentru consolidarea eșichierului pro-european, care semnifică o conștientizare a faptului că, în condițiile sistemului electoral mixt, regruparea forțelor cu programe și obiective similare cu mult înainte de turul 1 este de o importanță capitală. Dacă dorește să se transforme într-o forță veritabilă, cu o reprezentare confortabilă în viitorul Parlament, această alianță va trebui să reziste în timp. Iar tradiția alianțelor de lungă durată, bazate pe respect reciproc și pe o distribuție echitabilă a responsabilităților și a beneficiilor, nu este deloc o caracteristică a politicii de la noi.

Pe cealaltă parte a spectrului politic, peisajul rămâne dominat de PSRM și președintele Igor Dodon, care profită de deruta celorlalte forțe politice de stânga, pentru a-și consolida hegemonia. Nici „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi, nici „Partidul Șor”, nu par să fie capabile să se refacă pe plan electoral după problemele de ordin judiciar cu care s-au confruntat (și se mai confruntă) liderii lor. PCRM-ul lui Voronin, încremenit deja de mai mulți ani în căutarea unui nou lider și a schimbării de generații în ierarhia sa, nu pare să aibă resurse suficiente pentru a face față provocărilor unei noi campanii electorale, în care majoritatea votanților săi de odinioară vor opta pentru un partid (PSRM) cu un program politic similar, dar cu o conducere mai dinamică și o perspectivă de lungă durată.

Evoluțiile din următorul an vor fi influențate de poziționarea forțelor politice enumerate mai sus față de Partidul Democrat, care controlează în prezent majoritatea parlamentară și guvernul. Doritor de a-și adjudeca forțele pro-europene de pe un centru lărgit al spectrului politic, PD-ul va miza în viitoarea campanie electorală pe anumite realizări din ultimii doi ani. Definindu-se din punct de vedere doctrinar de centru-stânga, dar mizând în viitoarele alegeri mai ales pe electoratul de centru-dreapta cu viziuni pro-europene, Partidul Democrat va avea șanse reale să treacă în Parlament și să se afle din nou în centrul coaliției de guvernare doar dacă va ști să-și construiască o imagine de forță capabilă să stăvilească avansarea dispozițiilor pro-estice ale electoratului. Este un pariu dificil, dar o bună administrare a treburilor interne în următoarele luni poate ajuta PD-ul în efortul său de refacere a unei imagini publice.

Ca de fiecare dată, alegerile legislative din Republica Moldova se prefigurează pline de surprize, de evoluții neașteptate. Reconfigurările spectrului politic și emergența figurilor care vor marca următorul ciclu electoral este abia la început, iar partea cea mai interesantă urmează de acum încolo. Bineînțeles, și vizitele politicienilor în diasporă se vor înteți de acum încolo. Suntem și noi cetățeni, iar o dată la patru ani avem dreptul să ne facem vocea auzită, chiar și de la distanță.

 

Dorin Dușciac

Paris, Franța

'+
1
'+
2 - 3
4 - 5
6 - 7
8 - 9
10 - 11
12 - 13
13 - 14
[x]