Diaspora pe timp de COVID-19

Pandemia va afecta nu doar fluxul remitențelor către țările de origine ale migranților, inclusiv și mai ales țările în curs de dezvoltare dependente de acești bani. Criza economică provocată de pandemie ar putea dura mult și implicările sale economice rămân a fi o necunoscută. Cum va răspunde Republica Moldova acestor provocări inedite, care sunt acțiunile care urmează a fi întreprinse în perioada imediat următoare – acestea sunt principalele întrebări pe care trebuie să se concentreze responsabilii în domeniu de la Chișinău.

Diaspora originară din Republica Moldova a răspuns și de această dată cu ajutoare materiale, financiare, echipamente medicale, ș.a. pentru a ajuta țara de origine în lupta cu pandemia. Cu toate astea, atât autoritățile cât și mulți influenceri s-au grăbit să blameze diaspora pentru că ar fi „importat” virusul în R. Moldova. Învinuirile în spațiul public au continuat până la momentul când urmare a proporției pe care a înregistrat-o pandemia, discursul de ură s-a diluat în timp, iar diaspora a continuat să mobilizeze eforturi pentru cei de acasă, deși pandemia i-a afectat și pe ei. Câteva exemple de mobilizare și implicare a celor din diaspora în lupta cu pandemia în R. Molodva: Victoria Dunford (Marea Britanie) „Inițiativa împreună împotrivă Covid-19”; Ludmila Furtună a facilitat donații din Italia de echipament medical necesar în lupta cu Covid19; Dorin Dușciac (Franța) s-a implicat în donația unui aparat performant de ventilație artificială a plămânilor pentru Spitalul Raional Soroca, ș.a.

Între timp OIM- Moldova estimează că, circa 150 mii cetățeni au revenit din emigrație, majoritatea dintre ei fiind constrânși de pandemie, or barierele de circulație internațională a hotarelor urmează a fi ridicate abia la sfârșit de mai 2020 și ar trebui să ne așteptăm la un alt val de reveniri. Vor reveni migranții economici*, sau familii întregi – rămâne încă de văzut, însă în prezent se discută mai puțin despre, de exemplu, modul în care Ministerul Educației, Culturii și Cercetării se pregătește șă încadreze acești copii în sistemul de învățământ din Republica Moldova. Ce acțiuni au fost întreprinse de Ministerul Economiei sau de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru a integra muncitorii reveniți, și mai ales femeile revenite, în câmpul muncii sau în societate? Veniturile acestor familii au scăzut drastic, iar diminuarea puterii lor de cumpărare se va face simțită abia în vara anului 2020 și va fi resimțită de micul business din țara noastră cel puțin pe tot parcursul anului următor.

Am scris și anterior, că este o șansă pentru Republica Moldova să înscrie acest flux migratoriu inversat în sensul unei tendințe de revenire în beneficiul țării, or principala noastră problemă este și va râmăne pentru următorii câțiva ani disponibilitatea brațelor de muncă. Cum valorificăm în noile condiții potențialul uman al diasporei?

Anul 2020 nu va însemna pentru Republica Moldova doar o nouă cursă electorală pentru președinția țării. În acest an guvernul moldovean va trebui să gestioneze și problemele mai multor sute de mii de familii care până nu demult erau susținute de oamenii noștri din diasporă.

Migranții rămân a fi cea mai vulnerabilă categorie de angajați pe timp de criză la nivel global. Recent OIM (Organizația Internațională pentru Migrație) a lansat portalul iDiaspora, cu scopul de a conjuga eforturile antreprenoriale, filantropice și inovative ale comunităților de migranți și ale diasporei, atât pentru țările în care s-au stabilit, cât și pentru țările de origine. De fapt, iDiaspora este o platformă de comunicare și de sensibilizare a comunității globale pe subiecte legate de importanța diasporei și a fenomenului migrației. În aprilie 2020 a avut loc primul eveniment Global Diaspora Virtual Exchange, urmat Global Diaspora Coalition on Combating COVID-19. Republica Moldova are o diasporă activă și care în prezent mai este conectată la realitățile din țară. La ziua de azi factorii de decizie determină nu doar capacitatea guvernelor de a gestiona schimbările provocate de pandemia de COVID-19, dar și posibila gestionare a fluxului migrator inversat, care a fost atestat începând cu martie 2020.

După o analiză a principalelor „coridoare ” a fluxurilor  de expediere/primire a remitențelor, Banca Mondială a estimat că acest flux va continua și în a doua jumătate a anului 2020 ca urmare a efectelor pandemiei. Conform estimărilor Băncii Mondiale, se vor reduce și indicatorii prognozați pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), care vor încetini în 2020. Consumul în baza remitențelor va rămâne sub target-ul inițial fixat în aceste ODD- urilor și ar putea crește doar în țări în care se înregistrează o creștere a serviciilor digitale, a businesului competitiv, sau care și-au adaptat politicile guvernamentale. De menționat că la nivel global costurile remitențelor au scăzut de la 6,9% din valoarea acestora la 6,8%, totuși aceste costuri sunt încă foarte departe de ținta stabilită pentru 2030, de 3%. Carantina și restricțiile de călătorie au afectat direct veniturile migranților. Spre deosebire de alte țări, migranții noștri sunt preponderent angajați în prestări servicii de îngrijire a caselor și a persoanelor, în servicii hoteliere și construcții – sectoare afectate direct de pandemie. Republica Moldova rămâne inertă la acest capitol, nimeni la nivel de Guvern nu a venit cu propuneri în acest sens. Totuși, avem sute de mii de persoane revenite, care foarte curând vor rămâne fără economii și nu toți vor avea în curând oportunități de realiniere la vechile surse de venituri.

Câteva recomandări formulate recent de Banca Mondială privind intervențiile rapide și necesare pe dimensiunea guvernamentală, în favoarea migranților:

– Acces la servicii de sănătate și educație,

– Acces pe piața muncii,

– Reducerea costurilor de transmitere a remitențelor.

Pe termen scurt, acțiuni în țara de origine, relevante pentru migranți, ar fi:

– Extinderea serviciilor sociale pentru această categorie de cetățeni.

– Facilități în efectuarea mentoratului la distanță de către medicii din diasporă și organizarea reîntoarcerii temporare a acestor specialiști.

– Includerea migranților reveniți în programe ce prevăd memorandumuri pentru înghețarea creditelor și datoriilor pentru servicii.

– Micșorarea costurilor remitențelor, de exemplu renunțarea taxei locale/bancare aplicată pe remitențe.

– Identificarea, excludera și diminuarea factorilor care împiedică beneficiarii finali să profite de instrumente de plăți digitale pentru remitențe.

Eliminarea tuturor costurilor de transfer și pentru plățile electronice, ridicarea limitelor de tranzacții bănești și eliminarea costurilor pentru tranzacțiile cu „bani mobili” sau pentru plățile electronice sub o anumită sumă (de ex 10$). Banii mobili reprezintă o formă de bani electronici care permite efectuarea tranzacțiilor financiare utilizând telefonul mobil. Banii mobili permit extinderea serviciilor financiare către persoanele nebancare la un cost semnificativ mai mic, deoarece infrastructura fizică nu este necesară. Banii mobili permit transferuri mai rapide, mai ieftine și mai fiabile pe distanțe mai mari. În concluzie, inclusiv pentru a limita dispersarea virusului SARS-CoV-2, trebuie încurajate plățile electronice.

Pe termen mediu:

– Revizuirea metodelor de asigurare medicală care ar constrânge migranții la procurarea acesteia (or, în R. Moldova s-a introdus obligativitatea procurării „Primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală” exact în momentul când a expirat posibilitatea de a o procura la preț redus).

– Aplicarea portabilității beneficiilor asigurării medicale din țara de destinație și în țara de origine.

– Extinderea ajutorului social din țara de origine pentru migranții din afară, pentru perioada de șomaj.

– Facilitarea recunoașterii abilităților profesionale, promovarea cât mai largă a acestei oportunități în rândul migranților.

– Susținerea soluțiilor de plată internațională a remitențelor prin folosirea plăților electronice și introducerea pe scară largă a sistemului de indetificare „ID solutions”.

Acțiuni care se cer a fi întreprinse pe termen lung:

– Susținerea migrației circulare pe baza de acorduri bilaterale.

– Instituirea schemelor de mentorat/tutoring pentru medici și personal medical din diaspora și cei de acasă.

– Eforturi pentru a reduce costurile de angajare.

– Instituirea programelor de sănătate universală, care să fie accesibile și membrilor diasporei.

În regiunea noastră Ucraina este țara care primește cea mal mare volum de remitențe, de circa 16 miliarde în 2019 (Polonia fiind țara din care provin jumătate din aceste remitențe, urmată fiind de Cehia, Federația Rusă, SUA, și Marea Britanie). În 2020 se așteaptă o diminuare cu până la 28 % a remitențelor pe plan global, motivele principale fiind pandemia și prăbușirea prețurilor la petrol. Remitențele provenite din Federația Rusă vor diminua, inclusiv ca urmare a fluctuațiilor pe piața valutară, și a scăderii puterii de cumpărare a rublei rusești comparativ cu dolarul american.

Urmează să vedem, câtte și care anume dintre acțiunile prezentate mai sus vor fi realizate în Republica Moldova.

*Migrant economic – persoană care a plecat din țara de unde s-a născut și/sau din țara de reședință de bază către o țară gazdă pentru a se angaja în câmpul muncii; are 18 ani sau mai mult, este rezident în țara gazdă și are un permis de ședere/viza de lucru, care îi permit să muncească în țara gazdă pentru un an de zile cu posibilitate de prelungire. Această categorie nu include: studenții, muncitorii sezonieri, sau persoanele care călătoresc în scopuri de muncă.

Olga COPTU

'+
1
'+
2 - 3
4 - 5
6 - 7
8 - 9
10 - 11
12 - 13
13 - 14
[x]