ARTICOL

Anul VIII, nr. 7, 1 – 31 decembrie 2016

La Chişinău a fost lansat un raport despre migranţii în dificultate reveniţi de peste hotare

Un articol de Ecaterina Deleu

la-chisinau-a-fost-lansatÎn ultimii cinci – șapte ani se înregistrează tot mai des cazuri în care revin de peste hotare sau sunt repatriaţi în Republica Moldova migranţi (bărbaţi/femei) în etate, cu grave probleme de sănătate, care de multe ori nu au asupra lor niciun fel de documente. Printre migranţii în dificultate asistaţi de Centrul de Asistenţă şi Protecţie pentru victimele şi potenţialele victime ale traficului de fiinţe umane din Chişinău (CAP) se află însă şi minori migranţi neînsoţiţi, aflaţi singuri peste hotare – incidenţa lor depăşind 40-50 la sută.

Cei mai mulţi revin din Federaţia Rusă şi Ucraina (unde şi fluxurile migraţionale au fost mai timpurii), mai puţin din ţările europene. La nivel internaţional, se discută despre migranţi aflaţi în dificultate (aflaţi pe teritoriul unei ţări de migraţie sau repatriaţi/reveniţi în ţara de origine, de regulă cu sprijinul OIM sau altor parteneri internaţionali). E o altă faţă a migraţiei. Pentru Republica Moldova – este începutul unui fenomen de revenire a unei categorii de migranţi în situaţii de vulnerabilitate, de care trebuie să ţină cont.

Studiul de cercetare a fost realizat de preşedinta Centrului de Investigaţii şi Consultanţă SOCIOPOLIS, Diana Cheianu-Andrei şi prezentat la 14 decembrie 2016 la Chişinău. Raportul conţine menţiuni cu privire la tendinţele de revenire în Republica Moldova a migranţilor în dificultate, colaborarea dintre ţările de origine şi cele de destinaţie, portretul psihosocial al migrantului în dificultate, situaţia migrantului în dificultate (documentarea, starea de sănătate, relaţiile cu rudele şi posibilităţile de integrare în familie/societate/pe piaţa muncii), serviciile sociale existente pentru aceşti migranţi etc.

Studiul a inclus 12 studii de caz privind migranţii în dificultate, reveniţi/repatriaţi în Republica Moldova, 10 interviuri individuale aprofundate cu specialişti ai structurilor teritoriale de asistenţă socială şi 10 – cu migranţi în situaţii de vulnerabilitate, 5 studii de caz despre serviciile de care beneficiază aceşti migranţi, discuţii în focus grup cu specialişti din cadrul serviciilor specializate.

Declaraţiile unui expert în domeniu sunt relevante: „Am început să întâlnim cazuri foarte serioase ale migranţilor în dificultate. Primele au fost femeile care veneau cu schizofrenie sau după insult şi care nu erau primite acasă, în familie, după ce au lucrat peste hotare cinci – șapte ani. Soţii nu le primeau acasă, chiar dacă cu banii trimişi acasă au construit castele şi aveau şi copii comuni. Ei nu-şi doreau acasă femei bolnave. Le etichetau şi le stigmatizau… Femeile aveau probleme de sănătate majore. Ele trăiau într-o lume a lor. Aveau probleme de sănătate mintală şi rămâneau în stradă. A doua categorie cu care ne-am întâlnit erau bărbaţii care au muncit peste hotarele ţării şi care aveau grave probleme de sănătate în rezultatul muncii: coloana vertebrală frântă, picioare amputate din motiv că au nimerit sub tren etc.” (pag. 11)

Numărul migranţilor repatriaţi a variat de-a lungul anilor: în 2010 au fost întoarse în ţară 15 persoane (8 femei şi 7 bărbaţi), în 2011 – 38 (22 femei şi 16 bărbaţi), în 2012 – 23 (16 femei şi 7 bărbaţi), în anul 2013 – 7 (5 femei şi 2 bărbaţi), în 2014 – 17 (11 femei şi 6 bărbaţi), în 2015 – 10 persoane (6 femei şi 4 bărbaţi).

Numărul migranţilor asistaţi în cadrul Unităţii Naţionale de coordonare a Sistemului Naţional de Referire este cu mult mai mare: în anul 2010 erau 23 persoane, în 2011 – 62, în 2012 – 156, în 2013 – 165, în 2014 – 51 şi în anul 2015 – 199 de persoane.

Datele Centrului de Asistenţă şi Protecţie pentru victimele şi potenţialele victime ale traficului de fiinţe umane din Chişinău (CAP) permite analiza nu doar după gen, dar şi după vârstă – pentru că printre migranţii în situaţii de vulnerabilitate repatriaţi se află şi copii-adolescenţi (în cazul lor în mare parte vorbim despre minori migranţi neînsoţiţi, care se află singuri peste hotare, fără părinţi sau un adult/tutore care să aibă grijă de ei). Astfel, din cei 23 de migranţi aflaţi în dificultate, asistaţi de CAP în 2010 – 9 erau femei, 10 bărbaţi, precum şi 4 copii (o fată şi 3 băieţi). În 2011 numărul lor s-a dublat: erau deja 41 de persoane – 16 femei, 11 bărbaţi şi 14 copii (6 fete şi 8 băieţi). În anul 2012 au fost asistate 47 de persoane: 21 de femei, 8 bărbaţi şi 18 copii (9 fete şi 9 băieţi). În anul 2013 numărul copiilor a avut o incidenţă de peste 60 la sută – din cele 46 de persoane asistate de CAP, 17 erau femei, un singur bărbat şi 28 de copii – 18 băieţi şi 10 fete. În anul 2014 au fost înregistrate 65 de cazuri: 30 de femei, 4 bărbaţi şi 31 de copii (18 fete şi 13 băieţi). În anul 2015 situaţia s-a menţinut la acelaşi nivel – din 61 de persoane asistate, 27 erau femei, 12 bărbaţi şi 22 de copii (15 băieţi şi 7 fete). Datele CAP denotă un număr în creştere al migranţilor în dificultate asistaţi în perioada 2010-2015, în special în cazul minorilor migranţi.

„Vulnerabilitatea migrantului poate fi cauzată de  multiple circumstanţe nefaste; nu există o singură cauză, ci multiple, care s-au adunat în timp şi care, odată cu vârsta sau în virtutea unor evenimente, se agravează”, subliniază autorul raportului, Diana Cheianu-Andrei, dr. în sociologie.

 

Ecaterina DELEU,

doctorand, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM

'+
1
'+
2 - 3
4 - 5
6 - 7
8 - 9
10 - 11
12 - 13
13 - 14
[x]