ARTICOL

Anul VIII, nr. 2, 1 – 29 februarie 2016

Probleme şi provocări

Un articol de Olga Coptu

Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) împreună cu Centrul de Investigații și Consultanţă SocioPolis, au organizat o serie de consultări publice locale cu femeile din Republica Moldova, în vederea discutării şi identificării problemelor şi provocărilor cu care se confruntă femeile afectate de migrație în ţară, dar şi atunci când se află peste hotarele ţării.

La 2 februarie 2016 a fost organizată o Masa Rotundă „Serviciile oferite femeilor migrante, în special femeilor revenite în ţară şi crearea unei platforme de dialog pentru femeile migrante”, moderată de Diana Cheianu Andrei, unde s-au discutat principalele probleme, dar și provocări pentru această categorie de cetățeni.

La eveniment au fost prezentate rezultatele studiului Cartografierea organizaţiilor guvernamentale şi nonguvernamentale active în domeniul migraţiei, a Planului de dezvoltare a capacităţilor acestora, dar şi rezultatele consultărilor publice locale desfășurate în decembrie 2015. Scopul consultărilor locale a urmărit cunoaşterea modalităţilor de informare a femeilor migrante despre serviciile existente pentru migranţi la nivel local şi a posibilităţilor de îmbunătăţire a acestor servicii în conformitate cu necesităţile femeilor. S-a intenţionat cunoaşterea autentică, direct de la sursă, bazată pe dezbateri şi exemplificări din experiența personală.

Rezultatele consultărilor publice locale relevă următoarele probleme şi necesităţi ale femeilor revenite din migraţie:

– Informare redusă despre serviciile existente la nivel local pentru migranţi şi accesarea redusă a acestora.  Este necesară însă mediatizarea mult mai largă a acestor servicii, acţiuni desfăşurate şi în localităţile rurale, pentru ca migranţii să le cunoască şi să se adreseze după informaţii. Trebuie analizată şi utilizată şi posibilitatea implicării instituţiilor de învăţământ în calitate de sursă de informare;

– Migranţii reveniţi sunt dezorientaţi, nu ştiu unde să se adreseze cu anumite probleme cu care se confruntă în procesul de adaptare;

– Lipsa informaţiei cu privire la migranţii reîntorşi (a datelor de contact) la autorităţile publice locale;

– Lipsa unei platforme de comunicare între migranţii reveniţi (reţea a migranţilor reveniţi, a asociaţiilor, grupurilor virtuale pe facebook);

– Necesitatea creării şi dezvoltării căilor de comunicare formale şi informale dintre migranţi şi instituţiile de stat de la toate nivelurile, organizaţii neguvernamentale, mass-media etc.;

– Promovarea exemplelor pozitive de (re)integrare a migranţilor reveniţi. De exemplu, în DASPF din Cimişlia, din 22 angajaţi 7 sunt migranţi reveniţi. Înlăturarea mitului că migranţii reveniţi nu se angajează în câmpul muncii în Republica Moldova şi că îşi doresc salarii foarte mari.

– Colaborare redusă între APL şi migranţi pentru iniţierea şi implementarea proiectelor culturale, sociale, de antreprenoriat etc., pe de o parte, dar şi pasivitatea cetăţenilor în participarea la  activităţile culturale, sociale etc. organizate de APL, inclusiv în colaborare cu migranţii, pe de altă parte;

– Informaţii insuficiente cu privire la asociaţiile de diasporă care activează peste hotare;

– Instruiri în domeniul deschiderii afacerilor; ș.a.

Ani la rând se discută despre probleme, la ziua de azi au fost formulate și anumite recomandări, urmează ca instituțiile responsabile să țină cont de ele și să purceadă la valorificarea potențialului migranților reveniți. Realizarea anumitor angajamente pentru diasporă devine imperativ pentru țară.

 

Olga Coptu

 

'+
1
'+
2 - 3
4 - 5
6 - 7
8 - 9
10 - 11
12 - 13
13 - 14
[x]