În Republica Moldova febra electorală de la alegerile prezidențiale a luat sfârșit, dar în România abia începe. În acest an, mai mult ca altădată, avem o participare activă a românilor basarabeni în cursa electorală pentru legislativul românesc. Gazeta Basarabiei își propune să facă cunoscuți publicului larg acești concurenți originari din Basarabia și a elaborat câteva întrebări în acest sens. Indiferent de partidul politic pe lista căruia figurează aceștia, ne-am propus să prezentăm candidații la funcțiile de parlamentar și senator, astfel încât românii basarabeni din întreaga lume să fie informați înainte de a decidă cui să dea votul. Vom începe cu Oleg Chicu, colegul nostru.
S-a născut în orașul Legnița din Polonia în anul 1987, într-o familie de basarabeni.
A copilărit și a făcut primii ani de școală în satul de baștină al părinților – Horodiște, raionul Călărași, Republica Moldova. Și-a continuat studiile la Colegiul de Transporturi din Chișinău, unde a obținut diploma de bacalaureat și cea de tehnician auto.
În anul 2007 a emigrat în Italia, unde a lucrat în diferite sectoare, timp de opt ani. În 2009, în contextul revoluției din Chișinău, s-a implicat în lupta anticomunistă și a susținut opoziția democrată și pro-europeană din Republica Moldova. Tot atunci, împreună cu alți conaționali, a fondat „Gazeta Basarabiei – ziarul moldovenilor din Italia”, la care a activat în calitate de reporter, iar ulterior – în calitate de redactor. Se înscrie și în mai multe asociații românești din Italia, înființate cu scopul de a uni emigranții români, originari de pe ambele maluri ale Prutului, dar și pentru a promova și prezenta poporului italian cultura, istoria și valorile românești.

După o lungă perioadă petrecută pe Peninsula italică, revine în Republica Moldova, unde își continuă studiile la Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Obține diplomele de licență și master la specialitatea: „Managementul Ecosistemelor Forestiere”.
Între timp, se alătură colegilor din „Mișcarea Unionistă” din România și Republica Moldova, și participă la organizarea diferitor activități culturale, sociale și politice, menite să promoveze idealul Unirii.
În prezent, activează în România, în calitate de administrator al unei societăți din județul Neamț, iar la Chișinău se implică la organizarea unei piețe săptămânale (EcoLocal), unde se comercializează produse ecologice și autohtone. Continuă să mențină relațiile cu românii din Italia, întrucât o mare parte dintre membrii familiei locuiesc acolo și are un contract de colaborare cu o firmă de distribuție din orașul Treviso, care exportă produse în România și Republica Moldova.

- Sunteți un român din Republica Moldova, care își propune să obțină funcția de deputat în Parlamentul României. Ce v-a motivat să intrați în această competiție electorală?
- În ultimii ani, cele mai multe activități le-am avut în sectorul civic. Mă refer atât la acțiunile de promovare a valorilor naționale românești organizate de ONG-urile unioniste, cât și la inițiativele și evenimentele legate de ecologie, alimentație, produse autohtone, sociale etc. Toate acestea au în comun un element esențial – motivarea celor din jur să fie mai buni, mai corecți, să protejeze mediul și, desigur, să promoveze valorile neamului. Acestea sunt valabile atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, cele două state, din păcate, încă mai au graniță între ele. Pentru a materializa toate ideile și inițiativele bune, este nevoie și de factorul politic, care, vrem sau nu, este cel care dictează regulile într-o societate.

Am decis să mă implic în politica românească, pentru că așa voi putea ajuta, inclusiv cetățenii Republicii Moldova. România este pe locul doi, după Uniunea Europeană, în ceea ce privește ajutoarele financiare acordate Republicii Moldova. Este loc de mai mult, iar pentru aceasta avem nevoie de inițiative și proiecte politice. Avem peste un milion de basarabeni cu cetățenie română și ar fi corect să aibă un număr proporțional de reprezentanți în Parlamentul de la București.
Am decis să mă implic, inclusiv pentru a urma exemplul deputatului originar din Republica Moldova, Constantin Codreanu, care a avut o mulțime de intervenții și propuneri de proiecte de lege în beneficiul cetățenilor, în special pentru cei din Diaspora, Republica Moldova și comunitățile istorice.
- Ce vă propuneți în mandatul de parlamentar?
- În primul rând, îmi propun inițierea unui dialog constructiv între deputații de la București și cei de la Chișinău. De asemenea, ar fi binevenită o colaborare mai strânsă și cu membrii activi ai diasporei, ei fiind cei care susțin România prin remitențe și prin ideile și proiectele pe care le dezvoltă.
Sunt preocupat de ecologie, de aceea voi cere rezolvarea cât mai rapidă a problemei deșeurilor. În prezent, în România doar 14% din deșeuri sunt reciclate. La fel, voi iniția și susține proiecte legislative legate de conservarea ecosistemelor, în special de protecție a pădurilor. Voi propune sancțiuni mai aspre pentru persoanele implicate în tăierile ilegale. România, cândva acoperită aproape în întregime de păduri, are acum o rată a împădurii sub media europeană.

Pentru cei care intenționează să rămână în diaspora, voi propune deschiderea mai multor centre culturale și școli duminicale pentru copii, susținute direct de Guvernul României. Pentru cei care intenționează să se reîntoarcă, este necesară acordarea anumitor facilități fiscale, pentru a crea condiții favorabile dezvoltării afacerilor în România.
Desigur, cetățenii români din diaspora și Republica Moldova se confruntă cu o mulțime de probleme, care, din păcate, cu greu ajung a fi discutate în Parlament. Iată de ce este necesar să avem mai mulți parlamentari, care să reprezinte interesele acestui electorat.

- Ce dificultăți întâmpină candidații originari din Republica Moldova când vor să se implice în politica din România?
- La etapa de înregistrare și de implicare în politică nu am întâlnit impedimente. Procesul este clar și egal pentru toți, indiferent că sunt din România, Republica Moldova sau Diaspora. În mare parte, unele dificultăți apar din cauza că cetățenii români din Republica Moldova sunt mai puțin cunoscuți. Desigur, politica românească are o istorie bogată și necesită timp pentru a o studia și a-i cunoaște toate subtilitățile.

- Ați făcut politică la Chișinău? Dacă da, care este diferența între a face campanie în România față de Republica Moldova?
- Da, m-am implicat în politica moldovenească începând cu anul 2009. Din păcate, Republica Moldova oscilează între promisiuni și dezamăgiri. Rămân ferm convins că unica soluție pentru scoaterea acestui stat din criza politică, economică și socială este Reunificarea, după modelul german.
În România există deja o cultură politică, ceea ce nu putem spune și despre Republica Moldova. În România există transparență și o monitorizare mai strictă a procesului electoral, în Republica Moldova la acest capitol mai este mult de muncit. Campania electorală din România nu este atât de „murdară”, cu mesaje denigratoare, sexiste sau care instigă la ură, așa cum am văzut că s-a întâmplat în campania prezidențială de la noi. Chiar dacă vin cu anumite acuzații dure, candidații respectă limita decenței în dezbaterile electorale.

Am decis să mă implic în politică, alături de echipa Partidului Mișcarea Populară, pentru că anume această formațiune este mai aproape de valorile pe care le împărtășesc: patriotismul, credința, promovarea adevărului istoric și desigur, REUNIREA celor două state românești.
Partidul Mișcarea Populară este unicul partid din România condus de un basarabean, Eugen Tomac, și este partidul cu cei mai mulți candidați basarabeni pentru Camera Deputaților și Senat. Partidul Mișcarea Populară, prin persoana domnului Traian Băsescu, a susținut și a promovat mereu ajutoarele oferite Republicii Moldova de către partenerii de dezvoltare.
Cred că pe 5-6 decembrie românii din Diaspora și Republica Moldova vor face alegerea corectă și vor vota PMP!