Ana Guțu: Republica Moldova în contextul crizei politice actuale
Interviu. Rubrică permanentă: „Puncte cardinale, orientare în actualitate”
Interviu cu dna Ana Guțu, Prim-vicerector al Universității Libere Internaționale din Moldova (ULIM), Chișinău, Republica Moldova, realizat de Dorin Dușciac, în exclusivitate pentru Gazeta Basarabiei
- DD: Ce impact are actuala criză în care a intrat Republica Moldova asupra apropierii sale de Uniunea Europeană?
AG: Criza politică ce s-a instaurat practic imediat după alegerile parlamentare din 30 noiembrie, cauzată de incapacitatea politicienilor de a pune mai presus de toate interesul public, s-a transformat într-o stare permanentizată, căpătând accente și nuanțe diferite – gen guvern minoritar, scindare de partide etc, esența acestei crize rămânând aceeași: încetinirea dacă nu chiar stoparea agendei de implementare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Practic, la ora actuală, nu se vorbește decât sporadic despre agenda de Asociere, în rest – lumea asistă la un spectacol al reglărilor de conturi care nu are absolut nimic în comun cu parcursul european al Republicii Moldova.
- DD: După părerea Dvs, cum privesc oficialii europeni cele ce se întîmplă astăzi în Republica Moldova?
AG: Opinia oficialilor europeni a fost cristalizată la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga, Letonia din mai 2015, unde s-a constatat sfârșitul ”poveștii de succes” pe nume Republica Moldova, aceasta dezamăgind profund prin furtul banditesc al miliardului din buzunarele cetățenilor și inacțiunile organelor coercitive și instituțiilor financiare responsabile de echilibrul din sistem. Observăm cu toții vizitele tot mai rare ale oficialilor europeni și americani în Republica Moldova, pretențiile foarte deschis formulate de ambasadorii occidentali vizavi de anemica luptă împotriva corupției și blocajele instituționale legate de criza politică permanentizată.
- DD: Care sunt șansele de manifestare ale unor forțe politice extraparlamentare în contextul actual?
În rezultatul crizei politice create, nemulțumirile sociale ale populației doresc, în primul rând, o vendetă, apoi privirile se îndreaptă spre o eventuală nouă forță politică. În condițiile dezamăgirii totale a cetățenilor e greu de spus, care dintre partidele extraparlamentare va fi capabil să atragă aceste speranțe populare. Un lucru este cert – ca să convingi cetățeanul că dorești să schimbi în bine viața lui – trebuie să vii cu un proiect politic credibil. La momentul actual, după ce din punct de vedere instituțional Republica Moldova a eșuat – unica perspectivă de dezvoltare socio-economică a societății în beneficiul cetățenilor săi este re-unificarea Republicii Moldova cu România.
- DD: Cît de repede credeți că se poate produce Re-unificarea Republicii Moldova cu România, și ce ar trebui să facem pentru acest lucru?
AG: Reunificarea celor două state românești se va produce în timpul apropiat, iar factorul regional și internațional este suficient de motivant: războiul ruso-ucrainean, tensionarea relațiilor ruso-americane și ruso-europene. Pe fundalul acestor disensiuni polarizatoare, tendința unionistă este în permanentă ascendență, iar un partid unionist, precum este partidul Dreapta, propune armonizarea rapidă a sistemului socio-economic și juridic românesc cu cel din Republica Moldova. Re-unificarea națiunii românești se poate produce fie prin referendum, fie prin vot politic în parlamentele ambelor state românești. Agenda re-unificării trebuie să devină prim-planul preocupărilor politicienilor de pe ambele maluri ale Prutului. Re-unificarea Republicii Moldova cu România nu este un moft – este o necesitate imperioasă pentru a ne despărți definitiv de trecutul totalitar și a redeveni un singur trup și suflet cu Țara-Mamă România, în familia civilizației europene.
