INTERVIU

Anul VIII, nr. 7, 1 – 31 decembrie 2016

Oleg Serebrian: „Bunele relații cu Berlinul sunt un lucru râvnit și prețuit. Și nu doar în Europa.”

Interviu cu ES Oleg Serebrian, Ambasador al Republicii Moldova în Germania, realizat de Aliona Purci

oleg-serebrian_p-1Domnule ambasador, în 2014, la sfârşitul mandatului de Ambasador al RM în Franţa, în cadrul unei emisiuni, aţi spus că nu doriţi să fie prelungit şi că „este și plicticos să te afli pe aceeași poziție timp de zece ani”. După Paris aţi fost numit ambasador al RM la Berlin, o capitală europeană la fel de importantă. Cum V-a primit Berlinul?

Am o mare și veche dragoste pentru Germania, pentru poporul, cultura și istoria germană. Îmi place mult și Berlinul, un oraş pe care l-am cunoscut pentru întâia oară încă în anul 1993, în perioada studenției în Franţa. Am aici mulţi prieteni şi cunoscuţi, în special în mediul academic, dar și politicieni, jurnaliști, diplomați, oameni de creație. Desigur, Parisul și Berlinul sunt orașe foarte diferite, deși ambele sunt interesante în felul lor. Sunt capitale mari, centre politice, dar și culturale mondiale.

 – În luna ianuarie a acestui an V-aţi întîlnit cu Joachim Gauck, preşedintele Germaniei. Cum a evoluat de atunci raportul Dumneavoastră cu autorităţile germane? Ce imagine are Republica Moldova în Germania şi care este contribuția Dumneavoastră şi a colegilor Dumneavoastră din corpul diplomatic în acest sens?

–  Anul 2016 a fost unul foarte încărcat. În fiecare lună am avut o vizită de lucru a unui oficial moldovean în Germania. Au fost și câteva vizite importante ale demnitarilor germani la Chișinău, inclusiv cea a ministrului german de externe. Pe parcursul acestui an, șeful diplomației moldovenești a fost în Germania de cinci ori, vicepremierul pentru reintegrare de patru ori, ministrul moldovean al agriculturii și industriei alimentare de două ori. Au fost și câteva vizite ale parlamentarilor moldoveni și mai multe vizite la nivel de viceminiștri. În parte, intensitatea acestor vizite se explică și prin faptul că Germania a deținut în acest an președinția OSCE. La rândul meu, am reușit să stabilesc un bun contact cu autoritățile germane la nivel federal: la Cancelaria Federală, în Bundestag, la MAE, dar și în alte ministere. De asemenea, am lansat un dialog cu autoritățile unor state germane cum ar fi Baden-Wuertemberg și Saxonia-Anhalt, state cu care sperăm să închegăm o cooperare în domenii precum cultura, economia, educația, ocrotirea sănătății.

Referitor la imaginea Republicii Moldova în Germania, e greu să facem o evaluare pertinentă. Despre noi se scrie rar în presa germană, ca și în cea franceză. De cele mai dese ori articolele care ne sunt consacrate se referă la situația politică sau la dosarul transnistrean. Cert e că suntem încă puțin cunoscuți în RFG, în spațiul germanofon în general. Pe de altă parte, o țară de mărimea Republicii Moldova nu poate deveni „notorie” într-un pătrar de veac. Chiar și țări mai mari, cum ar fi Bielorusia, se mai confruntă în Europa de Vest cu această problemă a recognoscibilității. E adevărat că acei germani care au cunoscut Republica Moldova, deși nu-s foarte mulți, au păstrat amintiri frumoase despre noi.

– Cu toate că situaţia politică în Republica Moldova nu este una stabilă, am observat interesul Germaniei faţă de vectorul european al ţării noastre. Cât de importantă este contribuția Germaniei în parcursul european al Republicii Moldova?

Germania este de departe cea mai importantă putere economică din Europa. Este, totodată, a doua putere comercială, tehnologică și financiară a lumii. Vocea Berlinului în UE are o greutate aparte. Ca să înțelegem locul Germaniei în UE e suficient să spunem că populația cumulată a celor 13 state-membre ale UE care au aderat la Uniune după anul 2000 este mai mică decât cea a Germaniei. La nivel economic dezechilibrul e și mai evident: aproape un sfert din PIB-ul Uniunii revenindu-i RFG. Economia unor state germane, cum ar fi Renania de Nord – Westfalia, Bavaria sau Baden-Wuertemberg, e comparabilă cu cea a unor țări precum Turcia sau Polonia. Din aceste motive, bunele relații cu Berlinul sunt un lucru râvnit și prețuit. Și nu doar în Europa.

oleg-serebrian

– Germania este implicată şi în identificarea unei soluţii pentru criza din Transnistria şi a susţinut Republica Moldova pe această dimensiune. Este actuală şi astăzi această problemă pentru Germania?

–  Desigur, problema este și va rămâne actuală atâta timp cât dosarul respectiv rămâne deschis. Orice problemă de securitate europeană e tratată cu interes și atenție la Berlin.

– Domnule Serebrean, ce ne puteţi spune despre evoluţiile relaţiilor moldo-germane la nivel economic? Există investiţii germane în Republica Moldova?

– Germania este cel mai important partener economic occidental al țărilor din Europa Centrală, Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală. Republica Moldova nu este o excepție. În țara noastră sunt prezente câteva mari companii germane, cum ar fi „Südzucker”, „Metro”, „Mabanaft”, „Knauf”,  „Dräxlmaier”, „Sumitomo Electric Bordnetze AG” ș.a. Bineînțeles, rezervele pentru extinderea cooperării noastre economice, pentru lărgirea prezenței economice germane în Republica Moldova, sunt mari. În acest sens, un avantaj încă puțin valorificat îl reprezintă și Acordul de Liber Schimb Aprofundat semnat între UE și Republica Moldova.

 Putem vorbi astăzi despre existența unei comunități de moldoveni bine organizate în Germania?

– Sunt mulţi cetăţeni moldoveni (12,5 mii, conform datelor oficiale germane) stabiliţi cu traiul în Germania. Foarte mulți foști cetățeni moldoveni, în special de origine germană și evreiască, sunt stabiliți aici cu traiul după anul 1991. De asemenea, mulți compatrioți de-ai noștri locuiesc și lucrează în Germania în baza pașapoartelor unor țări UE, în special România. Totuși, în pofida numărului lor mare, moldovenii din RFG sunt mai puțin organizați decât cei din Franța sau Italia.

– Avem un număr în creştere de studenți la universitățile germane, ce poate face Ambasada și statul nostru pentru a-i atrage în R. Moldova după finisarea studiilor?

– Germania e cunoscută prin universitățile sale. În secolul XIX Germania era un fel de școală a Europei. La universitățile germane s-au format cele mai multe dintre marile nume ale culturii și științei noastre: Mihai Eminescu, Mihail Kogâlniceanu, Nicolae Iorga, Emil Cioran, Titu Maiorescu, Nae Ionescu, Octavian Goga, Lucian Blaga, Constantin Noica, George Enescu, Victor Babeș, Vasile Pârvan, Ciprian Porumbescu, Alexandru Xenopol, Aurel Vlaicu, Simion Mehedinți, Dimitrie Gusti, Sergiu Celibidache și atâția alții. Din păcate, evenimentele dramatice din prima jumătate a veacului trecut au schimbat multe și în spațiul de limbă germană, și în cel de limbă română. După 1991 s-a produs o relansare a cooperării noastre în domeniul academic, dar ea este încă destul de timidă. O piedică este și cunoașterea slabă a limbii germane: alături de Malta, Republica Moldova se pare că este cea mai puțin germanofonă țară din Europa. Cu toate astea, avem deja un număr destul de mare de studenți din Republica Moldova în RFG, atât la universități celebre în toată lumea, cum ar fi cele din Heidelberg, Tuebingen, Freiburg sau Goettingen, cât și la universități mai noi și mai puțin cunoscute. Unii absolvenți preferă să rămână aici, alții, însă, se întorc acasă. Îmi vine greu să spun care ar fi pârghiile ce i-ar face pe mai mulți să se întoarcă la baștină, or de cele mai dese ori motivațiile sunt foarte individuale. Și eu, și soția mea, am învățat în Vest, dar am revenit la Chișinău, pentru că am avut motivele noastre, foarte diferite, să procedăm anume așa. Și nu regretăm pasul făcut, chiar dacă condițiile în care am revenit în 1993 în Republica Moldova erau cu  mult mai dificile și neprielnice decât sunt acum.

– Aveţi un trecut politic. Este posibilă o întoarcere în politică a Domnului Ambasador Oleg Serebrian?

– Cel puţin în momentul de faţă nu am astfel de planuri.

– Şi, la final, cum a decurs turul II al alegerilor prezidenţiale din Moldova la Ambasada din Berlin? Cu ce probleme V-aţi confruntat?

– Au fost cca 2800 de alegători, neaşteptat de mulţi. Nu am avut nici un fel de incidente, totul a decurs bine.

 

Interviu realizat de Aliona Purci,

președinta asociației „Gazeta Basarabiei” Padova

'+
1
'+
2 - 3
4 - 5
6 - 7
8 - 9
10 - 11
12 - 13
13 - 14
[x]