Gazeta Basarabiei – Anul VI, Nr. 18, 1-31 decembrie 2014

16 decembrie 2014

27

După vot și rezultat!

de Olga Coptu

Iată că am olga-coptu2 ajunș la un nou sfârșit de an și acest editorial, ultimul din acest an, îl vom dedica alegerilor parlamentare șisituației postelectorale din Republica Moldova. La 30 noiembrie, populația Moldovei și-a ales viitorul. Rezultatele alegerilor însă au penalizat partidele de la guvernare – cetățenii au votat, masiv, pentru outsiderul PSRM și, după cum era de așteptat, pentru PCRM. Electoratul din Moldova rămâne o enigmă, nimeni nu prognoza un asemenea succes partidului condus de Igor Dodon. Cu toate acestea, partidele care au guvernat țara începând cu 2009 reușesc împreună să adune 55 de mandate. Liderii celor trei formațiuni pro europene (PLDM, PD și PL) au convenit formarea majorității parlamentare și crearea grupurilor pentru pregătirea programului de guvernare. Între timp, comentatorii politici nu exclud și o alianță largă cu PCRM-ul, ceea ce în termen lung ar permite alegerea președintelui în 2016. Mișcările din interiorul PLDM-ului, partidul pro european cu cele mai multe voturi și cu dreptul de a alege primul una din cele trei funții în stat, ne fac să credem că totul este posibil. Presupunerile precum că Filat l-ar dori înafara jocului pe Leancă, sau că ar dori funcția de președinte al Parlamentului sunt la fel de posibile ca și o altă alianță, diferită de cele care au fost până acum.

[Citește mai departe]

Diaspora a salvat din nou parcursul pro-european al Republicii Moldova

de Dorin Dușciac

Rezultatele alegerilor parlamentare care au avut loc în Republica Moldova pe data de 30 noiembrie a anului curent au fost o surpriză pentru marea majoritate a cetățenilor. Profitînd de o mobilizare relativ redusă a electoratului, cîteva partide de stînga au reușit să acumuleze un scor electoral nesperat de mare. Surpriza cea mai mare pe partea stîngă a eșichierului politic a produs-o Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de fostul communist Igor Dodon. Acest partid nu doar a reușit să treacă în mod uimitor pragul electoral de 6% (în pofida mai multor sondaje pre-electorale care plasau partidul la limita acestui prag), dar și s-a plasat pe primul loc în topul preferințelor alegătorilor, cu peste 20% din voturi. Cum se explică acest fapt? Este vizibil cu ochiul liber faptul că în Republica Moldova electoratul PSRM și al lui Igor Dodon nu este în realitate atît de numeros. Socialiștii s-au pomenit într-o conjunctură favorabilă, profitînd de trei factori: propagarea agresivă a unui mesaj și atragerea votului pro-rusesc, românofob și anti-european, retragerea din cursa electorală a partidului Patria, și votul de protest al unui electorat dezamăgit. Nu, nu este vorba de partea electoratului care este (și deseori pe bună dreptate!) dezamăgit de rezultatele guvernării pro-europene din perioada 2009-2014. Aceștia din urmă în cel mai rău caz nu au ieșit la vot, ar fi cu totul dificil să ne imaginăm faptul că „dezamăgirea” ar fi provocat o migrare atît de radicală, înspre PSRM. Mai degrabă, este vorba despre o parte a alegătorilor care s-au dezamăgit în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, care în ultimele cîteva luni a trecut printr-o perioadă extremă de turbulență, soldată cu plecarea mai multor figuri importante din acest partid, dar și cu o diluare importantă a esenței sale, prin introducerea unei stări de ambiguitate doctrinară și de confuzie geo-politică. În aceste condiții, PCRM a trebuit să se mulțumească cu un „onorabil” loc 3 în topul partidelor votate, situîndu-se între PLDM și PDM. Alegerile din 30 noiembrie au adus o noutate pentru țara noastră: după 16 ani de „hegemonie politica”, timp în care PCRM a fost partidul politic votat de cel mai mare număr de alegători în toate alegerile de la 1998 încoace, iată că în anul 2014 acest partid a intrat definitiv în declin, pierzînd întîietatea. Acest fapt nu face decît să confirme un lucru bine cunoscut: în țara noastră marea majoritate a alegătorilor nu au convingeri doctrinaire, ci plasează ștampila„votat” în buletinul de vot în virtutea unor circumstanțe de moment: prestația liderului de partid, poziționarea geo-politică a partidului, evoluția formațiunii politice în campania electorală, etc.