Diaspora+Demnitate
Acest editorial este despre faptul că diaspora are demnitate.
Analiza evenimentelor din ultima perioadă pe circumscripția nr. 50, dar valabilă și pentru celelalte două circumscripții din afara țării, ne impune să facem câteva prognoze clare pentru electorala din februarie 2019:
- Prezența slabă la urne (cu mult mai slabă decât în 2016)
- Tradiționala surpriză – rezultatele alegerilor
– Gâlceava din Parlament și dificultatea creării noului Guvern.
Toate acestea în perspectivă, dar între timp unii s-a adresat diasporei chemându-i pe moldovenii aflați peste hotare acasă la 24 februarie, să voteze în localitățile lor de origine… Greu de înțeles pentru cei care nu cunosc realitățile migranților, că moldovenii au, în marea lor majoritate, o „a doua Patrie”, cea care i-a primit, le-a oferit a doua șansă și cea pe care ei acum o numesc „acasă”. Poate câțiva tineri entuziaști vor răspunde apelului lansat de opoziție, dar sunt în minoritate! Cei mai vocali politicieni de la noi așteaptă din diasporă o salvare, fără să fi făcut ceva în favoarea celor care de ani buni solicită atenție, reprezentativitate și participare.
Dar să le luăm pe rând… Diasporei trebuie, în primul și în primul rând, să i se recunoască meritele. Da, diaspora a fost cea care a mișcat inclusiv electoratul de acasă în 2016, în turul 2 la prezidențiale. Tot diasporei i se datorează mobilizarea fără precedent în acele alegeri. Orice calcule în baza ultimului scrutin, însă, vor fi eronate, din simplu motiv că diaspora este profund dezamăgită și nu va mai face acel efort, probabil niciodată.
Opoziția actuală, ca și anterior PLDM, a manipulat cu încrederea acordată în avans de electoratul din afară. Fără a-i fi recunoscătoare pentru rezultatul din 2016, în mod cinic, diaspora este chemată să voteze, în fond, aceleași persoane, care nu au fost niciodată foarte departe de funcții, sau care, odată plecate din acestea, au profitat de pe urma a tot felul de proiecte internaționale, s-au adăpostit ani buni la funcții oferite de actuala guvernare sau, pierzând aceste funcții relativ recent, au trecut Rubiconul și au îndreptat frustrările personale contra guvernării, schimbând pentru câteva luni tabăra.
Diaspora va ieși la vot în anumite condiții și acestea, pentru moment, lipsesc cu desăvârșire.
Se impune necesară informarea diasporei despre:
- Sistemul actual de vot al viitorului Parlament. Moldovenii din afara hotarelor nu cunosc ce și cum se votează la 24 februarie. Această necunoaștere va fi cauza principală a absenteismului, și nu votul de protest sau cum vor încerca să descrie unii alegerile în diasporă.
- Înregistrarea prealabilă pe https://inregistrare.cec.md/ a fost promovată din primăvara 2018 împreună cu „Regulamentul privind înregistrarea prealabilă, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1568 din 24 aprilie 2018” și a durat până la 09.01.2019. Per total s-au înregistrat 24.562 pe cele trei circumscripții din afara țării, unde ar fi circa 1 milion de moldoveni.
- Diaspora nu cunoaște nimic despre Referendum, indiferent Pro sau Contra; este obligația Partidelor și a concurenților electorali să informeze electoratul.
- Incertitudinea și schimbările permanente ale birourilor electorale din afara țării, ale actelor în bază cărora se permite votarea, speculațiile ONG-urilor care solicită diversificarea acestora, deși baza legală lipsește, toate împreună duc la necunoașterea regulilor de vot, ceea ce, la rândul său, complică situația membrilor birourilor electorale în ziua alegerilor. Confuzie, speculații, haos, se vor înregistra în special în secțiile de vot din afara țării.
- Deschiderea secțiilor de vot suplimentare. Solicitarea unui număr egal de secții la vest și la est nu este justificată, din simplu motiv că nu dispunem de date exacte ale cetățenilor noștri în Federația Rusă și repartizarea acestora. Mulți dintre exponenții diasporei noastre la est nu mai au acte de cetățenie a Republicii Moldova în baza cărora ar putea vota. Capacitatea de mobilizare și a activismului civic la est este net inferioară diasporei din vest. Argumente care trebuie analizate ca atare, fără speculații pe seama tratamentului discriminatoriu între vest și est – avem o singură diasporă.
În acest sens, experiența 2016 este una exemplară, dar concurenții electorali nu au învățat prea multe de atunci. Timp de doi ani, nu prea a fost întrebată diaspora de necesitățile și propunerile ei, acum, în schimb, mulți se erijează drept apărători ai diasporei.
Trebuie de menționat următoarele: Diaspora nu poate fi folosită drept „colac de salvare în timpul catastrofei”, diaspora este un organism viu, cu reușite și dificultăți specifice de la țară la țară. Cei care vor să reprezinte diaspora în viitorul Parlament ar fi bine să încerce să o cunoască, să o consulte și să construiască punți între cei de acasă și cei plecați. Este inutilă construcția zidurilor, excluderea sau izolarea artificială pe care o impun unii lideri de opinie este un deserviciu pentru comunitățile noastre din afara granițelor. Lipsa unui dialog constructiv cu organele statului și neparticiparea la luarea deciziilor a diasporei, prin lipsa de reprezentativitate, va adânci distanțele între cei rămași și cei plecați. Atunci vom avea de pierdut cu toții.
Olga Coptu
