Importanța Diasporei în politica statului de origine: o conștientizare necesară
Pe data de 24 februarie 2019 în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. În același timp, va fi organizat și un referendum consultativ, în cadrul căruia cetățenii vor fi întrebați dacă sunt sau nu de acord cu reducerea numărului de deputați (de la 101 la 61) și cu introducerea în viitor a unor modalități de revocare a deputatului ales în Parlament. Pentru prima dată după 1990, alegerile parlamentare vor avea loc într-un sistem electoral mixt, jumătate din deputați fiind aleși pe liste de partid (circumscripția națională), iar cealălată jumătate – pe circumscripții uninominale.
La aceste alegeri legislative cetățenii din Diasporă vor putea vota în una din cele 125 de secții de vot care vor fi deschise peste hotare. Un lucru îmbucurător este faptul că în încercarea de a preveni situațiile când în unele secții din Diasporă buletinele de vot se epuizează înainte ca toți doritorii de a vota să-și fi exercitat acest drept, în acest an autoritățile Republicii Moldova au decis ca numărul maxim de buletine de vot expediate la secțiile de vot din străinătate să crească, de la 3 000 la 5 000. Nici asta însă nu garantează că toți cei dornici de a participa la alegeri vor putea să facă acest lucru, și asta fiindcă alegerile din Diasporă și-au demonstrat mereu caracterul lor imprevizibil. O analiză succintă a participării la alegeri în diaspora în ultimii 10 ani poate să ne convingă de un singur fapt: numărul votanților este în continuă creștere. Cu alte cuvinte, putem să presupunem că dacă mobilizarea cetățenilor de peste hotare va urma aceeași tendință, atunci la alegerile din 24 februarie vor participa peste 140 de mii de persoane stabilite în afara țării. Nu putem însă estima, nici măcar cu o precizie relativă, care va fi de această dată numărul votanților din afară.
Avem, totuși, suficiente motive să credem că mobilizarea în cele trei circumscripții alocate Diasporei va atinge cote record. O scrutare sumară a peisajului politic din această campanie electorală ne permite să afirmăm că interesul cetățenilor din afară pentru alegeri este unul ridicat. Candidații, programele și propunerile concurenților electorali sunt discutate aprins pe toate rețelele de socializare, discuții la care participă activ și mulți cetățeni din Diasporă. Și-au făcut deja auzite opțiunile electorale diverse grupuri de cetățeni stabiliți în afară: grupuri informale, asociații, lideri de opinie etc. Chiar și numărul mare al candidaților înregistrați în fiecare din cele trei circumscripții din Diasporă demonstrează un interes deosebit pentru participarea cetățenilor din afară la acest scrutin electoral. Astfel, pe circumscripția nr. 49 (la est de Republica Moldova) s-au înscris în cursă 7 candidați, iar în fiecare din celelalte două circumscripții, nr. 50 (la vest de Republica Moldova) și nr. 51 (SUA și Canada), numărul candidaților este egal cu 13 (!). Toate partidele cu șanse reale de a accede în viitorul Parlament și-au înscris candidați pe fiecare din cele trei circumscripții din afara țării, acest indiciu fiind și el unul destul de semnificativ.
Constatările de mai sus ar trebui să ne bucure, pentru că indiferent de rezultatul alegerilor din 24 februarie, această concentrare a atenției pe participarea la vot a Diasporei este simptomatică: în sfârșit, relația între Diasporă și țara de origine capătă un caracter reciproc. Dacă până acum se putea afirma cu certitudine că Diaspora este cea care urmărește cu atenție maximă evoluțiile din Republica Moldova, de acum înainte vom putea spune că, în sfârșit, și clasa politică de acasă se interesează de Diasporă. În sfârșit, s-a ajuns la o conștientizare a importanței acelor sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care au ales să locuiască și să muncească în afară. Acesta este inclusiv rezultatul activismului civic al membrilor diasporei, care nu au încetat de-a lungul anilor să bată alarma, să-și ceară drepturile și să se afirme în relația cu țara de origine. A trecut mult timp până când această recunoaștere de facto a rolului diasporei în procesele politice autohtone a devenit o realitate, însă vorba proverbului: mai bine mai târziu decât niciodată. Nu ne rămâne decât să sperăm că această atenție se va menține la fel de vie și după alegeri, că nu este vorba de un fenomen de modă, care este, prin definiție, trecătoare.
Dorin Dușciac
Paris, Franța
