În România campania electorală este pe ultima sută de metri, iar noi continuăm seria de interviuri cu basarabenii candidații în Camera Deputaților și Senatul de la București. Boris Volosatîi, director al Liceului Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi” din Chișinău, candidează pe listele A.U.R. (Alianța pentru Unirea Românilor) în Parlamentul României. Partidul A.U.R., condus de George Simion, vrea să trimită în Parlament, în Camera Deputaţilor, pe Boris Volosatîi, directorul Liceului Teoretic Român-Francez ”Gheorghe Asachi”, cea mai veche instituție de învățământ laic din Basarabia.
Născut în satul Purcari, raionul Ștefan Vodă, fostul județ Cetatea Albă, pe 16 iunie 1956, Boris Volosatîi a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie, în anul 1978. Teza de doctor o susține în 2005, iar în 2016 susține Licența în drept. Lucrează la Liceul Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi” de 42 ani și de 32 ani în calitate de director al acestei instituții. De asemenea, este președinte al Congresului Profesorilor și Președinte al Federației de Sport Powerlifting din Republica Moldova. Are doi copii și șase nepoți. Intră în politică acum doi ani, deși permanent a fost foarte implicat social.
- Ce V-a determiniat să vă implicați în această campanie electorală?
- Toată viața, în calitate de profesor de istorie, am propagat adevărul istoric și geografic. Am fost un promotor al Reunirii cu Patria Mamă. Am susținut și participat la toate mișcările social-politice de orientare prounionistă. Am elaborat și un program de reunificare a celor două state românești, pe care l-am prezentat și dezbătut public în alegerile parlamentare din Republica Moldova, cu doi ani în urmă.
Aceste convingeri și idealuri, ale mele, coincid cu idealurile Alianței pentru Unirea Românilor (A.U.R.).
- Ce Vă propuneți în mandatul de Parlamentar pe Diaspora?
- După cum am menționat mai sus, sunt înarmat cu un program amplu și detaliat, care presupune reunirea celor două state românești. Acest lucru presupune un mesaj asumat al României pentru toate Cancelariile Europene. Este o problemă primordială, deoarece Basarabia face parte astăzi din circumscripția Diaspora. Pentru a face dreptate și echitate, am să insist asupra deschiderii în Republica Moldova a unei circumscripții separate.
Multiplele probleme ale diasporei le clasific în două grupuri. Unu: crearea condițiilor motivaționale de revenire în țară, prin crearea locurilor de muncă și salarizarea comparativ mediei europene; prin susținerea producătorului autohton; prin încetarea exportului de materie primă și susținerea fermierului român.
Doi: dialog permanent al Guvernului României cu partenerii săi externi pentru respectarea Legislației europene în domeniul drepturilor cetățenilor europeni.
- Ați candidat anterior la o funcție în Parlamentul României. Care sunt provocările acestei campanii electorale?
- Nu am candidat niciodată la Parlamentarele României. Am candidat la Parlamentarele din Republica Moldova, cu doi ani în urmă (am pierdut în fața lui Andrei Năstase).
La parlamentarele actuale din România, mesajul nu mi-l schimb. El rămâne să fie același, doar că este în oglindă, Parlamentul României fiind o platformă și mai potrivită și eficientă în realizarea lui.
- Ați fost implicat și în politica de la Chișinău. Este vreo diferență între a face politică la București și politica din Chișinău?
- După cum spuneam mai sus, nu este o mare diferență, pentru că mesajul meu rămâne același. Pot adăuga și faptul că folosesc, exploatez aceste ocazii întru „deșteptarea românilor din somnul cel de moarte, în care ne-adânciră barbarii de tirani”.
Reieșind din locurile pe care le ocupă cele două state românești în clasamentele europene, privind dezvolarea, corupția sau sărăcia, ne dăm seama că nu ne deosebim prea mult, suntem la coadă. Ca în tot și toate avem mai multe similitudini, fapt ce demonstrează, încă o dată, că suntem un neam.
- Ce așteptări aveți după distribuirea mandatelor în Parlamentul de la București?
- Nu am așteptări. Am încrederea că Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) va acumula un număr suficient de voturi, pentru a produce schimbarea spre binele țării și al neamului, spre Dreptate pentru România, Dreptate pentru români.
