ARTICOL

Referendumul consultativ, discutat la Chișinău și peste hotare

Inițiativa Partidului Democrat de a organiza un referendum consultativ în ziua alegerilor a stârnit discuții în societatea moldovenească, atât în țară, cât și în afara ei. Amintim că democrații vor să afle părerea populației despre posibilitatea micșorării numărului de deputați până la 61 de parlamentari și demiterii deputaților aleși de către alegători.

Partidul Democrat din Moldova și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova au fost înregistrați de Comisia Electorală Centrală (CEC) în calitate de participanți la referendum. PDM a fost înregistrat cu opțiunea „pentru”, iar PCRM – cu opțiunea „contra”. Astfel, odată cu înregistrarea de către CEC, aceste două formațiuni politice au și început campania electorală pentru referendumul din februarie.

Celelalte formațiuni politice n-au dorit să ia parte în campania de promovare a referendumului. Socialiștii care, anterior, susțineau ideea micșorării numărului de deputați până la 71, au refuzat să participe, din cauză că n-au fost luate în calcul alte doleanțe ale lor. Partidele de dreapta au recurs la boicot sub pretextul că referendumul este organizat de PDM ceea ce, în opinia lor, în mod automat, îl invalidează.

Cu toate acestea, cele două subiecte puse în discuție trezesc un anumit interes în societate. PDM a ridicat chestiunea eficienței parlamentului. Această temă a stârnit mereu pasiuni, întrucât moldovenii au impresia că deputații nu-și dau osteneala pe parcursul mandatului și preferă mai mult tihna unei vieți asigurate decât arderea veșnică în numele națiunii. Că e drept sau nu, suntem tentați să credem că majoritatea moldovenilor vor susține ideea eficientizării Parlamentului.

A doua propunere referitoare la Parlament vizează controlul cetățenilor asupra deputaților. Mai exact, cetățenii vor avea posibilitatea de a retrage mandatele deputaților, atunci când aceștia i-au dezamăgit și nu își mai îndeplinesc obligațiile asumate în fața celor care i-au votat și care i-au delegat în Parlament.

E o chestiune care conține mai multe nelămuriri, fapt care a provocat și critica de neconstituționalitate. În același timp, o asemenea inițiativă nu poate să nu placă. Ea conține în subsidiar și o intenție camuflată de trecere graduală de la sistemul mixt, existent astăzi, la sistemul majoritar în circumscripții uninominale – o idee dragă inimilor moldovenilor.

Probabil, soarta acestei inițiative, în cazul în care va fi susținută la referendum, va fi decisă de felul în care vor aprecia moldovenii alegerile din februarie. Dacă le va place procesul și modul în care deputații aleși în circumscripție își fac datoria, atunci vor exista șanse mari ca Moldova să devină una din primele țări cu o asemenea prevedere în legislație.

Trebuie să mai menționăm că în cazul în care acest referendum va trece de toate etapele prevăzute de lege, el NU se va aplica pentru mandatul 2019-2023, ci pentru deputații care își vor începe mandatul peste alți patru ani.

Corneliu Ciurea

'+
1
'+
2 - 3
4 - 5
6 - 7
8 - 9
10 - 11
12 - 13
13 - 14
[x]