ARTICOL

Anul VIII, nr. 6, 1 – 31 octombrie 2016

Oleg Chirița: „Migrația a fost dintotdeauna un fenomen care a definit și va continua să transforme umanitatea” 

A fost promovat la funcția de manager cu doi ani în urmă. În organizația internațională la care activează (ICMPD), Oleg Chirița gestionează două inițiative importante ale UE cu acoperire globală și conduce două echipe multinaționale. El este de părerea că orice schimbare în viața profesională, fie la Bruxelles, la Chișinău sau în altă parte, trebuie să aibă la baza pasiune, valorile umane și sentimentul de utilitate publica. Locul contează mai puțin, deoarece Oleg a devenit global și totul e doar o chestiune de adaptare cerebrală.

„La Bruxelles am ajuns printr-un concurs de împrejurări favorabile.

În 2009, un apel telefonic de la Centrul Internațional pentru Elaborarea Politicilor de Migrație (ICMPD) a „deraiat” itinerarul meu profesional. Ei au găsit CV-ul meu interesant și mi-au propus un job pentru care nu aplicasem. Am avut la dispoziție un week-end să decid dacă doresc sa fiu intervievat. Două zile mai târziu am fost anunțat că am luat job-ul. După cum vedeți, a fost o combinație de factori – puțin hazard, în spatele căruia s-au depus eforturi și muncă. Fusesem la Bruxelles înainte, cu alte ocazii și orașul nu îmi lăsase o impresie prea bună din cauza vremii, dar nu am ezitat, deoarece dintotdeauna am apreciat eficiența, flexibilitatea, înaltul profesionalism și eficacitatea organizației pentru care lucrez – ICMPD. Din fericire, odată ajuns acolo, relația mea „sentimentală” cu capitala europeană a evoluat, iar astăzi îl consider unul dintre cele mai interesante locuri pentru trai. Credeți-mă, după ce am fost în peste 80 de țări și 300 de orașe, pot să mă pronunț.

Migrația a fost dintotdeauna un fenomen care a definit și va continua să transforme umanitatea.
Am debarcat la Bruxelles în mai 2009. Era perioada în care UE încerca să învețe din trecut și să găsească noi modalități și forme de cooperare în domeniul migrației cu diverse state de origine și tranzit. În acest sens, UE fiind o destinație, ce încearcă să răspundă, prin diferite acțiuni, la rutele și fluxurile migratorii, care au loc la hotarele sale, migrația fiind astăzi prioritatea numărul 1 pe agenda politică. Astfel, din momentul în care am ajuns în Belgia, am văzut tot felul de agende, decizii, politici reacționare și viziuni opace, la nivelul UE și statelor membre, care nu au dat rezultatele scontate. Astfel, realitatea pe care o trăim e o consecință a politicilor din anii precedenți, migrația, în diversele sale dimensiuni, luând din păcate o conotație negativă, iar oamenii care tind să vină și ajung în Europa, din diverse motive, devenind un măr al discordiei în rândul unui număr în creștere de elite politice, uită astfel că ei sunt ființe umane. Drept consecință, vedem o schimbare radicală de acțiuni și opinii în societate, bazate pe ideologii, frică, realități, percepții și populism.

Agenda mea zilnică implică:

– zeci de decizii cu privire la numărul impresionant de țări, de pe toate continentele, în care avem proiecte (fac turul virtual al lumii în fiecare zi);

– stabilirea de parteneriate;

– dezvoltarea ideilor pentru noi intervenții și politici;

– întrevederi de nivel politic și operațional;

– evaluarea lucrului făcut.

Cred că am unul dintre cele mai interesante și provocatoare job-uri în domeniu!

Această muncă necesită multă energie, creativitate, abilități și cunoștințe.

În fiecare zi trebuie să fac două lucruri – să gestionez și să îmi perfecționez în continuare competențele de manager, și, nu în ultimul rând, cunoștințele în domeniul migrației. Odată devenit manager, stilul de lucru, responsabilitatea față de tine și alții, relațiile cu oamenii și așteptările se transformă într-un tempo rapid, iar pentru a le reuși pe toate, e nevoie să te adaptezi la noi circumstanțe din mers. Astfel, lucrul meu nu e doar o mare provocare, mai mult decât atât, e o recompensă și o mare satisfacție. Aspectul cel mai atractiv rămâne a fi diversitatea culturală care mă modelează ca persoană, or misiunile de lucru, întâlnirea cu oameni de pe toate meridianele și contactele cu colegii mei lasă amprente vizibile asupra modului meu de acțiune, gândire și relaționare cu lumea în care trăim.

Liberalizarea regimului de vize nu trebuie percepută ca o măsură a politicii de migrație.

Trebuie să reamintim că liberalizarea a adus cu sine dreptul la libera circulație pe o anumită perioadă și nu un drept la angajare sau stabilire în UE. Luând această decizie, UE și-a dorit să faciliteze contactele dintre oameni, turismul, comerțul, etc. Au fost investite multe resurse și energie din partea autorităților la nivel operațional și diplomatic pentru a beneficia de acest drept. Dar, orice drept implică și niște obligații, în acest caz, fiind revenirea acasă după perioada stabilită și se pare că peste 86 % de moldoveni respectă regula. Nu știm ce se întâmpla cu cei care au decis altfel. În cazul în care au rămas pe undeva, ei ar putea să cadă sub incidența politicilor de migrație (posibile încercări de a aplica pentru permis de ședere, angajare, reunificare familială, etc.).   

Cele mai recente date oficiale indică că peste 1300 de moldoveni au obținut reședință în Belgia.

Cifrele și statistica în domeniul migrației reprezintă o chestiune mai specială. Iar asta înseamnă că nimeni nu are cifre 100 % confirmate. Să nu uităm și de numărul de cetățeni deținători de pașapoarte ale altor state, în special România și care vin în UE în baza lor. Revenind la statisticile oficiale, numărul de cetățeni români în Belgia a sporit semnificativ în ultimii ani, în 2014 aceștia fiind numărul 1 în topul țărilor de origine, urmați de francezi și olandezi. Un lucru e cert, din 2009 am observat că a crescut și s-a diversificat mult comunitatea moldovenilor la Bruxelles. Aud tot mai mulți moldoveni în stradă, comunitatea on-line adună noi membri, iar faptul că compania națională aeriană a lansat o cursă directă este o confirmare a acestui fapt.

Decizia de a migra se bazează și pe un șir de factori personali.

Relația cetățean – stat merge dincolo de formalități și politici. Ar trebuie să privim societatea prin prisma provocărilor, problemelor, necesitaților, nivelului de dezvoltare și coeziune socială. Din perspectiva economică, este cumva convenabil ca oamenii să plece, deoarece migrația poate să reducă anumite presiuni socio-economice și poate să devină benefică pentru țară. Migrația trebuie privită în ansamblu cu alte politici (angajare, dezvoltare economică), pentru a vedea dacă există opțiuni sustenabile ca oamenii să nu plece și, atunci când rămân, să dispună de oportunități reale pentru a trăi decent. Să nu uităm totuși un fapt – migrația dintre statele așa-zise din Nord, adică statele dezvoltate (UE, Canada, SUA, Australia) reprezintă 23% din fluxurile migratorii internaționale.

Experiența pe care am acumulat-o la Delegația UE mi-a permis să deschid ochii larg și să înțeleg „adevărata” dimensiune internațională a job-lui meu.

Am deprins un set de abilitați manageriale, am învățat să învăț, să reacționez rapid și să devin mai eficient. Am fost expus la un alt fel de luare a deciziilor. Fiind responsabil de domeniul justiției și afacerilor interne, am reușit să înțeleg cum se poate face legătura dintre diferite politici, să mă adaptez la felul de gândire european și să devin mult mai consecvent. A fost o „școală profesională” care m-a propulsat împreună cu experiența precedentă la Bruxelles și mi-a creat imunitatea necesară pentru a trece la următoarea etapa în carieră”, povestește Oleg Chirița pentru Știripozitive.eu.

Autor: Cristina DUDUCIUC 

Foto: Arhivă personală 

Sursa: Știripozitive.eu