Anul VIII, nr. 1, 1 – 31 ianuarie 2016
PORTUGALIA: Hramul Bisericii Sf. Apostol Andrei din oraşul Setubal, Portugalia
Un articol de Rodica Gherasim
În mintea omului rămâne
Tabloul fericirii stinse…
Astfel tresar şi-n al meu suflet
Reamintirile întinse;
Aci revăd o albă casă…
O horă, fete, fluturi, salbe,
Frunzişuri, vii şi flori pe câmpuri
Şi porumbei cu aripi albe!
/A. Macedonschi /
Nostalgia, Amintirile, Dorul nu ne părăsesc niciodată, mai ales când e vorba de sărbători. Dar încercăm să stingem această flacără a sufletului prin a ne strânge grămăjoară, astfel încât să ne simţim ca acasă. De cele mai dese ori mergem în Lăcaşul Sfânt, ca să ascultăm o slujbă rostită în limba maternă. De data aceasta, prilej de a ne simţi cu sufletul acasă a fost Hramul Bisericii Sf. Apostol Andrei din oraşul Setubal.
Copiii de la Asociaţia „Mioriţa” au felicitat parohul acestei biserici, părintele Oleg Chiaburu şi întreaga comunitate moldovenească. Enoriaşii au venit în lăcaşul sfânt să aprindă câte o lumânare fie de sănătate, fie pentru odihna celor plecaţi. Părintele a ţinut o predică plină de sentiment, poveţe, cu pilde din Biblie, ca să aline dorul conaţionalilor. Fiind în pragul sărbătorilor de iarnă, parohul le-a urat tuturor o viaţă bună, cu sănătate, cu credinţă în Dumnezeu şi să nu-şi părăsească ţara sufleteşte. Singura cetate care nu poate fi cucerită este sufletul omului, oricât ar fi ţara-gazdă de bogată şi ademenitoare.
Corul bisericii, sub conducerea preotesei Lilia Chiaburu şi a dăscăliței Silvia Balatel, a adus în ochii celor prezenţi lacrimi de bucurie, lacrimi de nostalgie, căci vocile lor, în variate tonalităţi, le-a răscolit sufletul cu dulci amintiri despre biserica din satul sau oraşul natal, despre sărbătorile petrecute alături de cei dragi.
Venim la Lăcaşul Sfânt că să ne alimentăm cu singura merinde sufletească, care este tradiţia adevărată.
Rodica Gherasim, Portugalia
