Anul VII, nr. 8, 1 – 31 decembrie 2015
Consultări publice cu femeile migrante
Un articol de Olga Coptu
În luna decembrie au avut loc Consultări publice locale în trei localități din Republica Moldova – Rezina, Bălți și Cimișlia -, la tema „Serviciile oferite femeilor migrante, în special femeilor revenite în ţară la nivel local”. Evenimentul a întrunit femei migrante sau revenite din migrație, reprezentanți ai Birourilor Comune de Informații și Servicii (BCIS), organizaţiilor neguvernamentale locale şi ai altor instituţii.
Consultările au fost organizate de către Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și Centrul de Investigații și Consultanţă „SocioPolis”, cu susținerea Consiliilor raionale. Inițiativa de a lansa o serie de consultări publice locale cu femeile afectate de migrație în ţară, dar şi atunci când acestea se află peste hotarele ţării, a avut drept scop identificarea problemelor şi provocărilor care stau în fața acestor femei, dar și stabilirea obiectivelor pentru a consolida capacitățile lor de organizare la noi în țară. Această activitate a fost organizată în cadrulProiectului „Promovarea și protejarea drepturilor femeilor lucrătoare migrante”, implementat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.
La consultări au participat reprezentanți din mai multe raioane din republică. La începutul discuțiilor au fost prezentate serviciile prestate femeilor migrante aflate la toate etapele migrației, necesităţile acestora şi posibilităţile de îmbunătăţire a serviciilor existente la nivel local. Multe întrebări au apărut în legătură cu modalitatea de informare cu privire la ajutorul de şomaj, alocațiile pentru integrare/ reintegrare în câmpul muncii a mamelor cu copii (1,5-6 ani), accesarea ajutorului social etc.
Participanții la consultările publice au identificat mai multe probleme, cum ar fi:
- Insuficiența serviciilor sociale pentru persoanele care îngrijesc copii/ adulți cu dizabilități;
- Lipsa centrelor de plasament temporar pentru persoanele din grupuri de risc, în raioanele Rezina, Șoldănești şi Orhei (specialiștii fac referiri la centre din Chișinău);
- Lipsa informației cu privire la migranţii reveniţi (date de contact), a unei platforme de comunicare între migranţi (rețele, asociații, grupuri virtuale pe facebook, buletine informative, ziare etc.);
- Informație insuficientă cu privire la asociațiile din diaspora, care activează peste hotare;
- Necesitatea creării/ dezvoltării căilor de comunicare formale şi neformale dintre migranţi și organizațiile, instituțiile de stat de la toate nivelurile, ONG, mass-media etc.;
- Recunoașterea calificărilor obținute de către persoanelor revenite din migrație;
- Nivel de deschidere redus din partea APL (Autoritatea Publică Locală) pentru crearea și dezvoltarea proiectelor culturale, sociale și de antreprenoriat, inițiate de migranți;
Consultările publice au finalizat cu următoarele recomandări:
- O data la trei luni să fie organizate întâlniri între migranţii reveniți, inclusiv migranţii care lucrează/ studiază/ locuiesc peste hotare.
- Încurajarea comunicării între persoane prin toate modalităţile accesibile.
- Responsabilizarea APL pentru informarea populației cu privire la serviciile existente la nivel de raion și național:
- Informare mai largă în mass-media locală, publicitate prin panouri publicitare a serviciilor oferite de APL I și II) și în special prin intermediul deplasărilor în teritoriu a echipelor mobile ale BCIS-urilor;
- Implicarea consilierilor locali pentru informarea cetățenilor cu privire la serviciile/ activitățile existente, inclusiv deplasările BCIS, etc.;
Către sfârșitul discuțiilor, în fiecare regiune a fost instituit un grup de inițiativă, format din persoane cu experiență de migrație, care are menirea să adune contactele persoanelor cu experiență de migrație, să disemineze informația utilă pentru persoane aflate la diferite etape ale migrației și să identifice necesitățile acestor persoane pentru a putea contribui la proiecte comune, menite să îmbunătățească situația actuală pentru această categorie de cetățeni.
Olga Coptu