Abilitarea femeilor este esențială pentru asigurarea democrației în Republica Moldova
de Olga Coptu
Forumul public „Parteneriat Pentru o Moldovă Incluzivă și Prosperă: Femeile Contează!” a reunit pe 30 martie în jur de 150 femei lidere din şapte grupuri, și anume: femei și fete de etnie romă, femei în etate, femei victime ale violenței, femei afectate sau infectate cu HIV/SIDA, femei migrante, femei cu dizabilități, femei în afaceri, pentru a discuta cu liderii partidelor politice și membri ai Parlamentului despre prioritățile de dezvoltare curente și cele de viitor. Reprezentanții partidelor politice parlamentare, la rândul lor, s-au angajat să includă problemele discutate în platformele și agendele politice proprii.
Dafina Gercheva, Coordonator Rezident al Organizaţiei Naţiunilor Unite în Republica Moldova, a menționat că în urma acestor discuții partidele politice ar trebui să întreprindă acțiuni concrete. „Cu adevărat, femeile contează şi forumul de astăzi subliniază, încă o dată, cât de puternice suntem noi atunci când ne consolidăm eforturile. Acest eveniment a fost un exercițiu de democrație, întrucât noi ne adunăm şi discutăm obstacolele cu care se confruntă nu doar femeile, dar şi toţi cetăţenii din Republica Moldova. În numele reprezentanţei ONU în Moldova, vă încurajez pe toți cei prezenți aici – reprezentanți ai organizațiilor societății civile, femeile din grupurile marginalizate, membri ai Parlamentului –, ca urmare a acestui forum, să avem discuții ulterioare pentru a înțelege mai bine problemele cu care vă confruntați și să vă oferim sprijin în soluționarea lor”, a declarat Dafina Gercheva.
Migraţia cetăţenilor moldoveni în Italia din perspectiva generaţiilor secunde
de Ecaterina Deleu
Argument
Un aspect mai puţin studiat în Republica Moldova, când vorbim despre migranţii moldoveni, este cel al generaţiilor secunde (aşa-numitul fenomen G-2). Acest concept este mediatizat intens peste hotare (în special în Italia şi Franţa, în ultimii ani – pentru că este un fenomen cu care se confruntă) şi a suscitat atenţia sociologilor şi politologilor din întreaga lume. O experienţă mai îndelungată/şi bune practici de integrare sub acest aspect au înregistrat SUA şi Australia, unde au şi apărut primele teoretizări (Şcoala de la Chicago, începutul sec.XX). Fenomenul generaţiilor secunde se referă de fapt la copiii migranţilor/următoarele generaţii de migranţi, subiect abordat până în prezent doar tangenţial de către experţii în domeniu din Republica Moldova.
Unul din motive ar fi că Republica Moldova, spre deosebire de alte ţări cu o experienţă mai îndelungată de migraţie, a înregistrat primele valuri de migraţie în a doua jumătate a anilor ’90. În prezent se prefigurează deja primele generaţii secunde de migraţie (cetăţenii moldoveni care au plecat în Italia în anii 1997-1998 au copii, născuţi în peninsulă, care au împlinit vârsta de 16 ani). Sunt câteva argumente care ne motivează să insistăm asupra cercetării fenomenului generaţiilor secunde a migranţilor moldoveni în Italia. În primul rând, cel al prezenţei numerice – Italia este ţara-gazdă a circa 20 la sută dintre migranţii moldoveni, în prezent numărul lor fiind de până la 200 mii de persoane. Din anul 2008 până în prezent, numărul elevilor moldoveni aflaţi în instituţiile de învăţământ din Italia a depăşit constant cifra de 20 mii de persoane. La începutul anului 2014, numărul lor a ajuns la circa 25 mii de persoane. Nu în ultimul rând, ei sunt cetăţeni ai Republicii Moldova (nu au obţinut cetăţenia Italiei), iar o parte din copii sunt vizaţi de proiectele părinţilor de a reveni în ţara de origine (unde întâlnesc şi mai multe probleme de re-integrare).
Răsfoiește ziarul în format PDF
Pagina 1
Pagina 2
Pagina 3
Pagina 4
Pagina 5
Pagina 6
pagina 7
Pagina 8
