Secretarul de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul României, Ana Guțu, candidează la alegerile parlamentare din România. Aceasta deschide lista candidaților Partidului Mișcarea Populară pentru Senat în județul Vrancea. Cu această ocazie, a oferit un interviu pentru publicația Gazeta Basarabiei.
Stimată doamnă Ana Guțu, sunteți un cetățean român din Republica Moldova, care își propune să obțină funcția de senator la alegerile parlamentare din acest an, din România. Ce v-a motivat să intrați în această competiție electorală?
Am decis să dau curs invitației Partidului Mișcarea Populară de a candida la funcția electivă de senator de Vrancea din perspectiva celui de al treilea proiect de Țară, promovat de PMP și liderii săi – Traian Băsescu și Eugen Tomac, și anume: Unirea Romniei cu Republica Moldova. Este un scop politic suprem, pentru care militez poliotic și în Republica Moldova în cadrul Partidului Unității Naționale. De altfel, PMP și PUN sunt partide partenere, iar colaborarea politică între cele două maluri ale Prutului cu siguranță va apropia momentul Unirii celor două state românești. Sunt ferm convinsă că militantismul pentru Unire, realizat concomitent pe ambele maluri ale Prutului, inclusiv prin aplicarea instrumentelor instituționale de implementare a proiectelor economice și culturale majore, va contribui plenar la realizarea unificării politice a celor două state românești – România și Republica Moldova.
Ce vă propuneți să realizați dacă ajungeți senator?
Un senator sau deputat, chiar dacă este ales pe circumsripție, are nu doar responsabilități în fața alegătorilor din teritoriu, ci și responsabilități la nivel de țară. În acest sens, ca senator de Vrancea, voi fi receptivă la toate solicitările cetățenilor români din Vrancea, unde voi avea audiențe. Ținând cont de faptul că județul Vrancea constituie o adevărată terra grata pentru cultura viței de vie, voi promova ideea creării unui hub industrial regional de prelucrare a strugurilor, dar și a producției agricole în general. De asemenea, voi pleda cauza construcției unui centru medical județean modern, al cărui lipsă se face simțită acut în zonă. Și, desgur, voi promova împreună cu toți colegii din PMP legi importante pentru implementarea în România a politicilor publice din domeniile prioritare: sănătate, educație, infrastructură, democrație electorală. Nu în ultimul rând, mă voi implica plenar în elaborarea și punerea în aplicare a unei strategii naționale, a unui plan de acțiuni concrete, prgamatcie, pentru a asigura dezvoltarea în ascendență a relației bilaterale România-Republica Moldova.
Ce dificultăți întâmpină candidații originari din Republica Moldova, atunci când doresc să se implice în viața politică a României?
Ținând cont de faptul că sistemul electoral românesc este structurat pe circumscripții, alegătorii ajung să confunde atribuțiile unui deputat/senator cu atribuțiile aleșilor locali. E de la sine înțeles că problemele cotidiene locale îi preocupă pe locuitorii din teritoriu mult mai mult decât politica bugetar-fiscală, de exemplu. Și, desigur, un candidat originar din județul în care candidează, pare a fi mai apropiat de alegătorii săi. În același timp, unii alegători vor să vadă fețe noi în persoana candidaților. Am fost surprinsă să aflu că foarte mulți cetățeni din Vrancea mă cunosc, îmi cunosc faptele și lupta mea politică pe care am desfășurat-o în Republica Moldova.
Dvs ați făcut politica și la Chișinău, ați fost timp de mai mulți ani deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președinte de Comisie parlamentară, apoi președinte a unui partid politic unionist, candidat la alegerile prezidențiale de acum 4 ani. Prin ce se deosebește modul de a face politică și campanie electorală în România, față de Republica Moldova?
Campaniile electorale sunt asemănătoare pe ambele maluri ale Prutului. Doar că această campanie electorală este marcată de pandemie și s-a mutat în on-line, pe rețelele de sociazlizare. Totuși, în discuțiile pe care le-am avut cu alegătorii în cadrul întâlnirilor, am remarcat o mai bună pregătire politică a cetățenilor, care îmi par mai informați și mai maturi politic. Probabil, există și o explicație – în România, spre deosebire de Republica Moldova, spațiul comunicațional nu este bruiat de media rusești sau pro-rusești, deci, cetățenii sunt liberi de propaganda nocivă a Kremlinului.
Ce vă motivează să ajungeți în Senatul României, având în vedere experiența pe care o aveți la conducerea DRRM, dar și în politica din stânga Prutului?
Așa cum am menționat, îmi doresc să pot influența procesul decizional în ceea ce ține de modificarea legii cetățeniei (pentru a simplifica procedurile birocratice a procesului de redobândire a cetățeniei române de către cetățenii Republicii Moldova), modificarea legilor în baza cărora sunt finanțate proiectele românilor de pretutindeni în sensul simplificării procedurilor birocratice. Voi menționa că PMP promovează ideea creării unui Minister pentru Relația cu Republica Moldova, în contextul celui de-al treilea proiect de Țară. Un minister special dedicat relației privilegiate România-Republica Moldova va permite concertarea eforturilor instituționale din guvernul României întru sprijinirea cetățenilor Republicii Moldova, care, după cum vedem, sunt în proporție de 30%, și cetățeni ai României.
Ce schimbări de ordin legislativ ar fi necesare, pentru a eficientiza relația statului român cu Republica Moldova?
Precum am menționat, voi pleda pentru elaborarea unei strategii și a unui plan de acțiuni pe termen mediu și lung de dezvoltare a relațiilor bilaterale România-Republica Moldova. Voi iniția crearea unui grup parlamentar comun pentru Unire România-Republica Moldova, prin intermediul căruia vom contribui la armonizarea legislației celor două state românești, deoarece Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE și are obligația să-și racordeze legislația la acquis-ul comunitar. Cine mai bine decât România o poate ajuta în acest sens? Obiective sunt multe, sper să avem ocazia să le realizăm cu succes în viitorul parlament al României împreună cu toți colegii din Partidul Mișcarea Populară.
